Ospitalitate

  1. Articole

Hoteluri

  1. Articole

Restaurante

  1. Articole

Food&Beverage

Companii

  1. Articole

Clusterele, parteneriate de viitor

In lumea din ce în ce mai dură a domeniului horeca, existenţa ta cajucător independent poate fi  ameninţată fie de dispariţie, fie de o preluare mai mult sau mai puţin ostilă din partea marilor concerne transnaţionale. printre metodele de supravieţuire şi promovare încercate la nivel mondial (mai puţin în românia, unde orgoliile încă îşi spun cuvântul), se numără clusterele.

Clusterele reprezintă un fel de parteneriate şi cuprind un grup de industrii înrudite şi alte entităţi importante din punct de vedere al concurenţei: de exemplu, într-o anumită zonă geografică, îşi dau mâna, într-o asociere, un hotel, două restaurante, trei transportatori, o cameră de comerţ şi patru magazine cu produse locale, pentru a crea o identitate, chiar şi un nume comercial distinct. 

Definiţia clusterului este întâlnită şi în legislaţia din România (HG 918/2006 –Programul “Impact”), conform  căreia clusterul este o grupare de producători, utilizatori şi/sau beneficiari în scopul punerii în aplicare a bunelor practici din UE în vederea creşterii competitivităţii operatorilor economici.

Comunicarea Comisiei Europene “COM (2008) 652 /2008 către clustere de talie mondială în Uniunea Europeană - implementarea strategiei bazată pe inovare” defineşte clusterul că fiind un
grup de firme, actori economici conecşi şi instituţii localizate într-o proximitate geografică şi care au ajuns la gradul de mărime necesar dezvoltării de expertiză specializată, servicii, abilităţi şi furnizori.

Avantajele acestor poli de competitivitate sunt multiple, unele dintre acestea constând în următoarele:

- reduc costurile individuale ale fiecărei focus_6-1societăţi din reţea;

- realizează economii externe;

- membrii companiilor pot creşte cifra de afaceri prin oferirea de produse în comun;

- pot apăra mai bine interesele reciproce bazate pe principii durabile şi competitive;

- determină colectarea unor sume mari de bani la nivel local/bugetul central, generând astfel o evoluţie pozitivă şi competitivă a economiilor naţionale, regionale şi locale;

- joacă un rol decisiv în creşterea standardelor de viaţă atât în rândul locuitorilor, cât şi al organismelor de administrare.

ASOCIEREA ÎN PARTICIPAŢIUNE CREEAZĂ AVANTAJE PENTRU OPERATORII DIN SERVICII ŞI TURISM

O modalitate concretă prin care se poate crea un cluster o reprezintă asocierea în participaţiune. Potrivit dispoziţiilor din Noul Cod civil, contractul de asociere în participaţiune este „contractul prin care o persoană acordă uneia sau mai multor persoane o participaţie la beneficiile şi pierderile uneia sau mai multor operaţiuni pe care le întreprinde.” Principala deosebire între acest tip de asociere şi o persoană
juridică o constituie faptul că prima nu are personalitate juridică. Pe cale de consecinţă, asocierea nu apare ca un subiect de drept distinct de membrii care o compun.

În raporturile cu terţii, asocierea nu va avea drepturi şi obligaţii proprii, ci acestea vor aparţine unui sau unora dintre asociaţi.

Cu toate acestea, „dacă asociaţii acţionează în această calitate faţă de terţi sunt ţinuţi solidar de actele încheiate de oricare dintre ei” (art. 1953 alin. 2 din Cod Civil).

Pentru că nu are personalitate juridică, asocierea nu este supusă nici formalităţilor de publicitate prevăzute pentru persoanele juridice pentru a le face opozabile terţelor persoane. Asocierea este scutită de formalităţile de constituire şi nici nu este înscrisă la Registrul Comerţului (aşa cum sunt obligate persoanele juridice cu scop lucrativ) sau în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor (unde se înscriu persoanele
juridice fără scop lucrativ).

Contractul este încheiat în formă scrisă, cerinţă care rezultă din art. 1950 din Cod Civil, ce prevede că  acesta se probează doar prin înscris.

Potrivit art. 1952, „asociaţii rămân proprietarii bunurilor puse la dispoziţia asociaţiei. (2) Ei pot conveni ca bunurile aduse în asociere, precum şi cele obţinute în urma folosirii acestora să devină proprietate comună. (3) Bunurile puse la dispoziţia asocierii pot trece, în tot sau în parte, în proprietatea unuia dintre
asociaţi pentru realizarea obiectului asocierii, în condiţiile convenite prin contract şi cu respectarea formalităţilor de publicitate prevăzute de lege. (4) Asociaţii pot stipula redobândirea în  natură a bunurilor prevăzute la alin. (3) la încetarea asocierii” .

FONDURI EUROPENE PENTRU CLUSTERE

În programarea financiară 2014-2020, aproape 30% din fondurile europene  sunt alocate creşterii competitivităţii, iar o bună parte din aceşti bani va fi direcţionată spre crearea de asociaţii locale şi regionale, dar şi pentru proiectele dezvoltate de către clustere.

Costi NEACȘU, avocat


banner aprilie

Editoriale