Ospitalitate

  1. Articole

Restaurante

  1. Articole

Food&Beverage

  1. Articole

Hoteluri

  1. Articole

Turism

  1. Articole

Companii

  1. Articole

SOMELIERUL, ARHITECTUL STĂRII DE BINE

Tehnic vorbind, somelierul este personajul central din restaurant care se ocupă cu selecţia băuturilor şi le armonizează cu oferta din meniu. Tot lui îi revine sarcina de a propune clienţilor diverse asocieri între preparatele  culinare şi băuturi, de a depăna (la cerere) povestea acestora, de a face serviciul marilor vinuri, pe cel al coniacului şi/sau cigarurilor. Dincolo de această fişă oficială a postului de somelier, de această posibilă definiţie a meseriei de somelier, se află însă o mulţime de alte detalii. puse unul lângă altul, ele compun o altă dimensiune a somelierului: cea a arhitectului de emoţii enogastronomice.

DE LA MESERIE LA ARTĂ

drink_1-3Să ne explicăm cumva această idee. Spuneam cândva că somelierul este responsabil, printre altele, cu fericirea, cu starea de beatitudine creată de armonia îmbinării dintre vin şi mâncare. Dacă analizăm verbul „a bea”, vom observa că rădăcina lui vine din latinescul „bibitus” şi poate desemna starea de bine dată de euforia consumării unei băuturi ce are în concentraţie şi volume alcoolice, dar şi „beţia de fericire” dată de un sentiment plăcut sau de o bună simbioză gustativă. Aici intervine somelierul-artist, cel care lucrează cu dorinţele, rostite sau nu, ale clientului şi le transformă în emoţii, nu numai olfactive şi gustative, ci şi spirituale. Ca să fiu mai precis, le transformă în emoţii pozitive. Este un arhitect al stării de bine, pe care o construieşte discret, cu migală, într-un stil personalizat pentru fiecare client în parte.

Somelierul-artist îşi scanează fiecare oaspete încă de la intrarea acestuia în restaurant. Îi creionează profilul psihologic după felul în care este îmbrăcat, dar şi după felul în care îşi poartă îmbrăcămintea, după gesturi, după expresia feţei, după atitudinea generală.

Somelierul-artist va şti întotdeauna ce anume să sugereze clienţilor astfel încât aceştia să ajungă în starea de bine. La un moment dat, toţi percep satisfacţia, dar numai iniţiaţii îi pot identifica în mod corect originile.

Somelierul-artist ştie tot ceea ce ştie şi somelierul-meseriaş despre vinuri, băuturi, cigaruri şi asocieri cu preparatele culinare. În plus însă, el aduce rafinamentul asocierilor din latura spirituală a oricărei experienţe gourmet autentice. De ce face toate acestea? Sunt multe răspunsuri... Poate pentru că-i place ceea ce face, poate pentru că simte şi el, odată cu cel căruia i-a oferit serviciile, starea de bine şi, nu în ultimul rând, pentru că este un creator de emoţii enogastronomice.

SĂ FII ÎN ARMONIE CU TINE ÎNSUŢI

Somelierul-artist asamblează toate elementele pentru a crea şi în jurul mesei, nu doar pe masă, un univers social cât mai aproape de perfecţiune. Totul contează: decorul încăperii, de la tablouri şi sculpturi, la mobilier şi la tacâmuri; statutul socioprofesional al comesenilor şi motivaţia întâlnirii; ţinuta acestora şi eventualele pasiuni comune; lista meniu, băuturile, ordinea şi arta servirii; ambianţa muzicală. Spațiul nu permite dezvoltarea lor aici, dar la cursurile de formare profesională din cadrul Agenției de Somelieri WineTaste.ro, ele sunt disecate. Până atunci este important de reţinut că în afara armoniei de pe masă şi din jurul ei, este important ca fiecare comesean să fie în armonie cu el însuşi, cu adevăratul său univers interior.

drink_1-2Aţi întâlnit desigur cazuri de oameni care îşi mobilează un umil apartament de bloc comunist cu mobilă stil gândită pentru spaţiile generoase ale reşedinţelor de lux din secolul al XIX-lea. Sau oameni care îşi iau o limuzină scumpă, dar nu mai au bani să îşi cumpere carburant. Nu merge! La fel e şi cu asocierea mâncării nu doar cu băutura. Numai un needucat, un grobian, se poate aşeza costumat sumar la o masă acoperită cu muşama ca să înfulece o porţie de clătite umplute cu icre negre, după care să toarne în el, cu supremă satisfacţie o bere sorbită direct din cutie (cică aşa nu-şi alterează gustul). La celălalt pol e tot un snob, un parvenit, dar unul care se îmbracă în costum Armani (original), îşi pune butonii de aur, Rolexul şi merge la cel mai „fiţos” restaurant pe care îl cunoaşte ca să „savureze” o ceafă de porc şi cartofi prăjiţi cu salată de murături (că-i de sezon). Şi, pentru că acest specimen are în dotare şi un cont rotofei, evident că va comanda „un Petrus”. Aşa, să vadă lumea că are!

O anume delicatesă sau un anume vin de excepţie pot fi savurate şi de un plebeu şi de un patrician. Singura deosebire ar trebui să fie frecvenţa cu care fiecare dintre ei o poate face. Asta pentru că felul în care obţii satisfacţia vine din educaţie, nu din portofel. La urma urmei, fiecare om se poate simţi confortabil pe nivelul său dacă ştie să şi-l asume, dacă ştie să-şi „trăiască clipa” constant, la aceeaşi intensitate.

Ca o concluzie, observăm cât de important este somelierul-arhitect, cel care-şi oferă expertiza pentru măcar o fărâmă de satisfacţie culinară şi-un strop de cultură enologică.


1 Nordic Food albastru

banner aprilie

Editoriale

Acest site foloseste cookie-uri. Navigand în continuare, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Detalii Ok