Centrul Vechi din Capitală, atracţia Ospitalierilor

Centrul istoric al Bucureştiului are un potenţial de profit enorm, cu toate acestea lucrările încă trenează, potrivit Ziarului Financiar. 120 de baruri, restaurante şi cafenele generează afaceri de 150 de milioane de euro pe an în punctul zero al capitalei, aproximativ cât au fost în 2010 vânzările totale dintr-un mall bucureştean, iar perspectivele comerţului din zonă ar putea indica cel puţin dublarea sumei, în condiţiile în care circa jumătate din clădiri sunt încă nerenovate, potrivit sursei citate.
servire“Centrul vechi este un fenomen pozitiv, peste aşteptările jucătorilor din industria ospitalieră”, afirmă Dragoş Petrescu, proprietarul reţelei City Grill - care deţine printre altele şi celebrul restaurant Caru cu Bere din Centru Vechi - şi unul dintre cei mai importanţi jucători pe segmentul barurilor şi restaurantelor din zona Lipscani.
Programul de renovare iniţiat în 2003 se va termina în vara aceasta, după cum asigura primarul Sorin Oprescu la ultima vizită pe şantierul de pe Lipscani. Ce se întâmplă însă de la nivelul străzii în sus, în condiţiile în care în majoritatea zonelor este de preferat să nu ridici privirea spre pereţii imobilelor?
barClienţii a peste 80% din barurile din zonă riscă să se trezească “cu tavanul în cap” din senin sau să le cadă pe masa de la terasă unul dintre “îngerii de gips” care decorează balcoanele clădirilor, avertiza recent arhitectul-şef al Sectorului 3, Ştefan Dumitraşcu.
Schimbarea la faţă a clădirilor impune nu doar cosmetizări de faţadă, ci şi reconsolidări ale structurilor de rezistenţă, lucrări care cer o listă de avize greu de ţinut minte şi perioade de aşteptare de până la un an şi jumătate, conform proprietarilor.
Jumătate din clădirile din centrul vechi sunt construite înainte de anul 1900, iar alte 220 sunt ridicate înainte de 1940. Costurile recondiţionării unor astfel de imobile merg în acest caz până la mai bine de jumătate din valoarea de achiziţie. Refacerea clădirilor este pusă în plan secund pentru unii proprietarii din cauza lipsei fondurilor. Sergiu Bercea administratorul unei clădiri de 450 de metri pătraţi din strada Grabroveni, scoasă la închiriere susţine că investiţiile în renovare vor mai aştepta. “Iniţial plănuiam să deschidem un club aici, însă din cauza lipsei fondurilor am hotărât să închiriem”, afirmă Bercea.

cladirivechi

Banii trebuie să vină din mediul privat, în condiţiile în care Primăria Capitalei mai deţine doar 12 clădiri în centrul vechi, din care opt sunt în fază de renovare. Municipalitatea mai deţine părţi de imobil în parteneriat cu persoane private, precum şi interese în câteva imobile disputate în instanţă, însă proporţia lor este nesemnificativă, conform oficialilor primăriei.
Banii investiţi acum în reconsolidarea şi refacerea unei clădiri din centrul istoric al Bucureştiului se amortizează în circa zece ani dacă lucrările s-au făcut la un nivel apropiat de preţul pieţei, iar rezultatul este fructificat prin exploatarea spaţiilor închiriabile.
Dragoş Petrescu spune că cei zece ani de amortizare reprezintă o perioadă firească pentru o astfel de investiţie. “O investiţie în real-estate nu poate fi amortizată mai devreme de zece ani pentru că există cheltuieli volatile care au prioritate la amortizare, cum este mobilierul unui restaurant, care trebuie schimbat la câţiva ani”, afirmă omul de afaceri.


1 Nordic Food albastru

banner aprilie

Acest site foloseste cookie-uri. Navigand în continuare, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Detalii Ok