Risc ridicat de stres termic în industria ospitalităţii

Pentru a veni în sprijinul angajatorilor şi angajaţilor din sectorul Hoteluri, Restaurante şi Catering (HORECA), echipa Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Muncii “Alexandru Darabonţ” (INCDPM) a finalizat, în cadrul proiectului strategic „Sănătatea şi securitatea în muncă, o premisă pentru competitivitate”, materialele informative despre riscurile profesionale specifice industriei ospitalităţii, în care un loc important îl ocupă riscul de stres termic.
cookshowLa descărcarea alimentelor, în activităţile din bucătării şi în timpul servirii, lucrătorii din acest sector sunt expuşi la disconfort şi stres termic, ceea ce le poate provoca grave probleme de sănătate şi duce, implicit, la creşterea costurilor companiei angajatoare. În special în bucătării, prepararea alimentelor face ca mediul ambiant să devină fierbinte şi umed. În timpul  verii, situaţia se agravează.
În situaţia în care un lucrător este expus unui mediu foarte cald şi umed sau foarte rece care ar putea afecta echilibrul termic al organismului, angajatorul trebuie să implementeze măsuri tehnice de reducere a expunerii şi de control al ambianţei termice precum şi măsuri organizatorice. De asemenea, angajatorul trebuie să furnizeze instrucţiuni detaliate privind măsurile de prevenire şi protecţie adecvate pentru preîntâmpinarea stresului termic.
În acest context, cunoaşterea, evaluarea acestui risc şi aplicarea măsurilor tehnice şi organizatorice necesare evitării acestuia reprezintă paşi importanţi pentru orice companie din HORECA, în demersul acesteia de prevenire a riscurilor profesionale.
Studiile arată că la temperaturi mai mari de 24°C capacitatea de muncă scade cu 4% cu fiecare grad în plus. Dacă temperatura aerului creşte peste 26°C, scade puterea de concentrare, se reduce forţa musculară, apar erori în activitate, se instalează oboseala până la extenuare, determinând un risc de accidentare crescut.
Prevenirea stresului termic
nostressPentru a evalua stresul termic al angajaţilor în vederea elaborarii unor strategii de prevenire adecvate, trebuie efectuate măsurări/evaluări ale parametrilor ambianţei termice (temperatura aerului, temperatura medie de radiaţie a surselor de caldură, indicele WBGT, umiditatea, viteza curenţilor de aer) în zona de lucru sau cât mai aproape de aceasta, acolo unde sunt expuşi lucrătorii.
Cea mai eficientă protecţie împotriva stresului termic se realizează prin acţiuni, în ponderi corespunzătoare, asupra tuturor factorilor care influenţează realizarea echilibrului termic al organismului.
Măsuri tehnice
•    Pot fi utilizate diverse măsuri tehnice, dar cel mai eficient şi recomandat mijloc de reducere a căldurii în exces şi a vaporilor uneori nocivi de la prepararea mâncării, în bucătăriile profesionale, il constituie ventilaţia generală prin deplasarea şi evacuarea maselor de aer viciat şi înlocuirea lor cu aer proaspat şi eventual tratat (filtrat, răcit, uscat etc.).
•    Prepararea mâncărurilor prin inducţie - gătitul cu „căldura rece”, utilizând maşini de gătit prin inducţie. Fără flacăra deschisă, nu există căldură excesivă eliminată în mediul de lucru, riscul de arsuri accidentale este, de asemenea, diminuat, nu se pierde caldura în aer direct de la plită, menţinând temperaturi mai scăzute în bucătărie.
•    Reducerea umidităţii - prin sisteme de aer condiţionat şi dezumidificatoare şi prin diminuarea surselor de umiditate.
Măsuri organizatorice
•    Aclimatizarea - Aclimatizarea poate reduce stresul termic din sectorul HORECA.
•    Reducerea cerinţelor fizice ale activităţii - În special în ambianţe de lucru foarte calde, trebuie evaluate cerinţele fizice ale activităţii pentru a evita poziţiile de lucru solicitante, ortostatismul prelungit, manipularea manuală inutilă etc.; utilizarea mijloacelor tehnice ajutătoare pentru manevrarea maselor voluminoase sau asigurarea de camioane pentru saci sunt câteva exemple.
•    Alternarea perioadelor de muncă cu cele de repaus
•    Consum adecvat de lichide pentru a preveni deshidratarea şi pierderea de sare
•    Îmbrăcăminte. Trebuie să se asigure îmbrăcăminte răcoroasă, confortabilă, din fibre naturale care lasă corpul să respire, cum ar fi hainele din bumbac pentru a permite aerului să circule liber şi transpiraţiei să se evapore.
•  Instruirea angajaţilor cu privire la riscurile muncii în condiţii de căldură şi la beneficiile implementării de măsuri şi metode de lucru adecvate. Angajatorul trebuie să ofere informaţii despre: semnele/simptomele afecţiunilor asociate căldurii, factorii care afectează sensibilitatea unei persoane la căldură, responsabilitatile angajaţilor în evitarea stresului termic; strategii de prevenire a stresului termic.
•    Contactul cu suprafeţe/produse fierbinţi
În activitatile din sectorul HORECA, contactul voluntar sau involuntar cu suprafeţe fierbinţi cum ar fi: plită de gătit; cuptor; friteuză; grătar; spălător de vase; mâncare (preparate) caldă; etc.; În acest sens, măsurile de protecţie colectivă ar putea include: termostat de securitate pentru aparate; izolare termică a aparatelor, a conductelor, iar cele de protecţie individuală includ: mănuşi izolante, ustensile de bucătărie; îmbrăcăminte de lucru adaptată: cu mâneci lungi, din bumbac.
•   Contactul cu frigul, de exemplu, de la camera frigorifică sau alimente congelate, poate produce degerături (arsuri), impunându-se utilizarea mănuşilor izolante.


1 Nordic Food albastru

banner aprilie

Acest site foloseste cookie-uri. Navigand în continuare, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Detalii Ok