Ce ar schimba turiştii străini la pensiunile din România

Principalul aspect pe care turiştii străini l-ar îmbunătăţi la pensiunile din România se referă la comunicarea cu angajaţii din pensiuni, îngreunată de faptul că aceştia nu cunosc limbi străine (de cele mai multe ori aceştia nu vorbesc fluent nici măcar o limbă de circulaţie internaţională), arată un studiu efectuat în cadrul celei mai ample cercetări referitoare la turismul de pensiune din România. Cercetarea a fost efectuată în cadrul proiectului naţional strategic “Întreprinzători în Turism – Pensiuni în România”, care este finanţat de Fondul Social European prin POSDRU 2007-2013 “Investeşte în oameni”.

cercetare4

În ceea ce priveşte beneficiile cazării la o pensiune, în comparaţie cu un hotel, cele mai des menţionate de turiştii străini au fost: comunicarea cu gazdele, servicii mai personale, aspectul tradiţional, preţul şi mâncarea tradiţională, mereu proaspătă. Principalele puncte forte menţionate de respondenţi în comparaţie cu pensiunile sau unităţile de cazare similare din alte ţări sunt: preţurile mai mici, curăţenia şi serviciile. Principalele aspecte care dezavantajează pensiunile din România în comparaţie cu cele din alte ţări sunt: personalul, comunicarea îngreunată de faptul că nu se vorbeşte limba engleză şi lipsa informaţiilor.
Pensiunea ideală este văzută ca o clădire mai veche, tradiţională, cu camere curate şi dotate corespunzător, care să ofere şi alte facilităţi, şi informaţii pe site-ul pensiunii despre obiectivele turistice din zonă. Un număr important de respondenţi au menţionat că doresc să aibă acces la internet în pensiuni. Turiştii străini consideră că pensiunile din România nu au o imagine clară pe plan extern.

rustic

Referitor la ofertele agenţiilor de turism străine opinia generală a respondenţilor este că destinaţiile turistice din România nu sunt promovate. Aproape jumătate din respondenţi au menţionat că nu au văzut oferte de la agenţiile de turism din ţara lor, pentru destinaţii turistice din România. Majoritatea respondenţilor au menţionat că nu au apelat la agenţii de turism în vederea organizării vacanţei în România. Mai puţin de un sfert dintre respondenţii intervievaţi au menţionat că au apelat la serviciile unei agenţii de turism pentru planificarea vacanţei din România.
Motive de satisfacţie/insatisfacţie privind vacanţa din România
Cei mai mulţi respondenţi au menţionat oamenii şi gastronomia ca motive de satisfacţie privind vacanţa în România. Principalele aspecte negative observate de aproape jumătate dintre respondenţi pe parcursul vacanţei în România au fost legate de lipsa informaţiilor turistice şi problemele de comunicare într-o limbă de circulaţie internaţională (engleza). Infrastructura deficitară şi traficul au fost de asemenea aspecte negative menţionate de un număr important de respondenţi. O problemă sesizată de turiştii intervievaţi se leagă de traficul din interiorul şi din afara oraşelor dar şi de starea defectuasă a infrastructurii de transport. Aceştia au remarcat şi atitudinea angajaţiilor din restaurante şi spaţii comerciale, care nu zâmbesc, nu folosesc expresii de politeţe şi nu se oferă să îi ajute clienţii.

drumuri

Mai mult de jumătate din respondenţi au semnalizat starea precară a drumurilor din România şi lipsa disciplinei în trafic ca principale motive de insatisfacţie. Au fost amintite şi lipsa informaţiilor turistice disponibile şi dificultatea comunicării într-o limbă de circulaţie internaţională.
Imaginea României ca destinaţie turistică
Conform majorităţii respondenţilor, România nu este văzută ca o destinaţie turistică (se cunosc aspecte legate de legenda lui Dracula, Castelul Bran şi Transilvania) sau are o imagine negativă, având în vedere lipsa de informaţii turistice sau existenţa informaţiilor legate de sărăcie, trecutul comunist, nesiguranţă, criminalitate, minorităţi, corupţie, infrastructură.
Principalele destinaţii turistice vizitate de turiştii străini în România în ultimii 3 ani sunt: Braşov (Castelul Bran), Sinaia (Castelul Peleş), Sibiu, Sighişoara, Transilvania (Carpaţii), Suceana (Mânăstiri), Marea Neagră (Constanţa).
Cei mai mulţi dintre respondenţi se aflau însă pentru prima dată în România, motivele principale ale vizitării ţării fiind legate de curizitate şi dorinţa de a descoperi lucruri noi, necunoscute.
În ceea ce priveşte intenţia de a reveni în România peste trei sferturi dintre respondenţi şi-au manifestat intenţia de a reveni în România ca turişti, cei mai mulţi menţionând că doresc să vadă locuri noi din ţară.
Studiul la care am făcut referire se numeşte “Studiul calitativ cu turişti străini”, care a generat 8 rapoarte regionale (câte unul pentru fiecare regiune de dezvoltare). Datele prezentate provin din studiul efectuat pe regiunea Bucureşti-Ilfov. Pentru studiile efectuate pe celelalte regiuni, intraţi aici.


Acest site foloseste cookie-uri. Navigand în continuare, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Detalii Ok