Munca la negru: ce riști dacă angajezi fără forme legale

muncalanegruospitalitateÎn România, munca nenormată reprezintă o problemă, din nefericire, obişnuită, din cauza contribuțiilor substanțiale datorate către bugetul de stat și al nivelului de instruire. Pe lângă domeniul construcțiilor, industria ospitalității, mai ales în perioadele sezoniere, atrage cei mai mulți lucrători plătiți în afara reglementărilor legale. Riscurile sunt însă uriașe atât pentru angajatori, cât și pentru persoanele care lucrează fără forme legale.

Astfel, societățile care folosesc lucrători la negru riscă amenzi de până la 20.000 de lei şi chiar să le fie sistată activitatea, iar pedeapsa aplicabilă angajatorilor poate fi, în anumite cazuri, închisoarea.

În schimb, persoanele care lucrează fără forme legale pot fi sancţionate cu amendă de maxim 1.000 de lei şi nu vor avea parte de protecţie socială, iar pensiile de care vor beneficia vor fi extrem de mici. În lipsa unui contract individual de muncă declarat, lucrătorii nu plătesc absolut nimic la Stat şi nu figurează nicăieri ca angajaţi, astfel că, în general, nu se pot bucura de avantajele şi beneficiile unui salariat cu forme legale. Cu toate acestea, chiar și în cazul unui raport juridic nenormat și nefiscalizat, Înalta Curte a mai stabilit că persoana fizică care a prestat muncă la negru are deschisă calea acțiunii în constatarea raportului de muncă și a efectelor acestuia, lucru care, în realitate, nu se prea întâmplă.

Expresia uzitată pentru munca fără forme legale este munca “la negru” şi reprezintă o activitate profitabilă desfăşurată în afara cadrului legal reglementat, nefiind evidenţiată scriptic, fiscalizată, protejată, asigurată sau asistată social, lucrătorul fiind la discreţia celui în folosul căruia prestează munca. Principala cauză a perpetuării acestui fenomen îl constituie avantajul financiar imediat, obţinut atât de angajator, cât şi de persoana care desfăşoară activitatea la acel angajator, generat de sustragerea de la plata impozitelor şi a contribuţiilor sociale către bugetul de stat.

muncalanegru

În unele cazuri, salariaţii şi angajatorii ajung în situaţii conflictuale, care pot duce chiar la litigii de muncă. Contractul individual de muncă naşte o serie de drepturi şi obligaţii bilaterale, astfel că un salariat poate acţiona în instanţă angajatorul, dacă acesta din urmă nu i-a plătit salariul la timp, nu a respectat orele de program, nu i-a acordat concediul legal cuvenit etc. şi poate obţine chiar despăgubiri, dacă instanţa constată că angajatorul a comis abuzuri sau nu şi-a îndeplinit obligaţiile.

Nu același lucru se întâmplă în cazul unui lucrător la negru, care nu este protejat prin lege în relaţiile de muncă la fel ca un salariat, neputându-și cere sau nefiindu-i ocrotite toate drepturile în justiţie, dacă a fost nedreptăţit de cel care l-a angajat fără forme legale.

Legea incriminează primirea la muncă, fără încheierea unor contracte, și a unei persoane aflate în situaţia şederii ilegale în România. Mai mult, pentru fiecare angajat cu timp parțial care lucrează peste norma din contractul individual de muncă, angajatorii pot primi o amendă de 10.000 de lei.

În cadrul îndeplinirii atribuţiilor stabilite prin Legea nr. 108/1999 privind Inspecţia Muncii, inspectorii de muncă sunt cei care controlează toate aspectele care ţin de încadrarea în muncă şi încetarea activităţii persoanelor care desfăşoară orice activitate în temeiul unui contract individual.

În cazul unităţilor cu potenţial ridicat de utilizare a muncii fără forme legale, inclusiv în HoReCa, Inspecţia Muncii organizează controale de fond, ce includ, de regulă, toate subunităţile angajatorului şi vizează întreg spectrul relaţiilor de muncă. Este de menționat că nu doar inspectorii de la sediul societății pot da amenzi, ci și cei de la locul în care s-au depistat lucrători la negru. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că în cazul contravenţiei constând în primirea la muncă a persoanelor, fără încheierea unui contract de muncă în condiţiile art. 16 alin. (1) din Codul Muncii, locul săvârşirii contravenţiei este locul unde au fost depistate persoanele prestând munca în afara condiţiilor impuse de lege.

Puțini cunosc faptul că, spre exemplu, angajatorul are obligația de a păstra la locul de muncă (sediu temporar, punct de lucru, sucursală, filială) o copie a contractului individual de muncă și documentele de evidență a timpului de muncă prestat zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și a celei de sfârșit a programului de lucru.

muncalanegruromania

Munca în afara cadrului legal este prezentă şi se manifestă sub mai multe forme, și anume:

  • nenormată, total neevidenţiată şi nefiscalizată, desfăşurată în afara contractului individual de muncă, fără plata obligaţiilor la bugetul de stat, fără documente privind norma de producţie şi felul muncii şi nenominalizarea în niciun fel a persoanei care prestează munca;
  • parţial neevidenţiată şi nefiscalizată realizată prin evidenţă dublă şi aşa numita plată “în mână” reprezentând plus faţă de evidenţa din documente;
  • ocazională, în sezon;
  • munca în aşa numitele “perioade de probă”, perpetuate dincolo de reglementările Codului muncii și neevidenţiată în documente.

România este printre primele ţări din Europa când vine vorba de muncitori fără forme legale. În fiecare zi, statisticile arată că peste 1,5 milioane de români lucrează fără să aibă siguranţa unui contract legal. Evaziunea de acest tip prejudiciază Statul român cu 4 miliarde de euro anual, arată Consiliul Fiscal. Dincolo de datele economice, este însă un fenomen ce prezintă, în cazuri extreme, şi riscuri sociale uriaşe.

Articol scris de avocat Costi Neacșu, în ediția 87 a revistei Horeca România.


Acest site foloseste cookie-uri. Navigand în continuare, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Detalii Ok