Flexibilizarea programului de muncă - realități și capcane

În conditiile în care criza sanitară se prelungește, iar semnalele de revenire economică sunt modeste, la nivel central, cel puțin teoretic, se suplimentează măsurile de sprijin financiar destinate angajaților și angajatorilor. Astfel, angajatorii care își reduc temporar programul de lucru din cauza stării de alertă își pot împărți, la cerere, costurile salariale cu statul. Este vorba de programul numit Kurzarbeit, care a fost stabilit prin Ordonanța de urgență a Guvernului 132/2020.

programmuncaredusa

Angajatorii au posibilitatea reducerii timpului de muncă al salariaților cu cel mult 50% din durata prevăzută în contractul individual de muncă, cu informarea și consultarea sindicatului, a reprezentanților salariaților sau a salariaților.

Reducerea timpului de muncă poate fi de cel puțin 5 zile lucrătoare consecutive, angajatorul având obligația de stabilire a programului de muncă pentru întreaga lună. Reducerea timpului de muncă se aplică și în cazul programului de muncă în ture sau în cel inegal.

Pe durata reducerii timpului de muncă, salariații afectați de măsură beneficiază de o indemnizație de 75% din diferența dintre salariul de bază brut prevăzut în contractul individual de muncă și salariul de bază brut aferent orelor de muncă efectiv prestate, în completarea drepturilor salariale cuvenite, calculate la timpul efectiv lucrat.

Indemnizația este suportată de angajator, iar apoi se va deconta de către stat din bugetul pentru șomaj.

Angajatorul poate aplica această măsură și dacă îndeplinește cumulativ câteva condiții:

• Măsura afectează cel puțin 10% din numărul de angajați ai unității
• Reducerea este justificată de o diminuare a cifrei de afaceri din luna anterioară aplicării măsurii cu cel puțin 10% față de luna similară din anul anterior.
• În cazul ONG-urilor, diminuarea se raportează la veniturile acestora.

În lunile în care se aplică reducerea timpului de muncă, angajatorul nu poate iniția concedieri colective.

Angajatorii care sunt prinși că și-au chemat angajații la muncă primesc amendă de la 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată, fără a depăși valoarea de 200.000 lei.

În cazul reducerii temporare a activității, profesioniștii din Codul civil (toţi cei care exploatează o întreprindere) și persoanele care au încheiate convenții individuale de muncă, beneficiază, la cerere, de o indemnizație lunară de 41,5% din câștigul salarial mediu brut prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale pe anul 2020.

Când mediul de afaceri se bazează excesiv pe Kurzarbeit, flexibilitatea pieței muncii se poate reduce, angajații sunt ținuți la niște locuri de muncă ce vor dispărea la un moment dat, iar discrepanțele salariale cresc. Cunoscând însă piața din România, va fi ușor de presupus că modelul Kurzarbeit va lăsa la dispoziția angajatorilor dreptul de a dispune după bunul plac de angajați, iar statul le va plăti o parte din salariu, împrumutându-se de acești bani.

Fiind puse în discuție măsuri din categoria ajutoarelor publice, este foarte probabil ca autoritățile competente să desfășoare controale. Astfel, recomandarea este ca implementarea măsurilor de mai sus să fie documentată într-o decizie a managementului, care să evidențieze îndeplinirea tuturor condițiilor impuse de lege.

Articol scris de avocat Costi Neacșu.