60 de măsuri de salvare și relansare a turismului românesc, propuse de industrie

Alianța pentru Turism (APT), care cuprinde 18 asociații cu reprezentativitate din toate domeniile turismului din România, a redactat un document sub numele SOS Turismul Românesc, care cuprinde 60 de măsuri necesare pentru ca turismul românesc să nu se prăbușească, ba dimpotrivă, să poată profita printr-o relansare rapidă și bine gândită în urmă crizei Coronavirus, măsuri pe care vi le prezentăm mai jos. 

solutiipentruturismulromanesc

MĂSURI CU APLICARE IMEDIATĂ PENTRU SALVAREA TURISMULUI ROMÂNESC

1. Sprijinirea forței de muncă din turism după încetarea stării de urgență prin prelungirea șomajului tehnic suportat de stat și pe perioada stării de alertă și totodată prin metoda muncii parțiale (Kurzarbeit). Respectiv, pentru unitățile/activitățile care nu vor putea fi reluate la 15 mai 2020, menținerea măsurii șomajului tehnic, conform OUG 30 / martie 2020, cel puțin pentru o perioadă de până la 3 luni.

2. Acordarea de granturi pentru întreprinderile din turism afectate de COVID-19, precum și acordarea de credite cu dobânzi subvenționate pentru capital de lucru și/sau credite de investiții pentru IMM și companii mari din turism.

3. Plata imediată a arieratelor către companiile din turism (concedii medicale, TVA, facturi restante).

4. Diminuarea taxelor locale, proporțional cu perioada în care unitățile de turism au fost închise și amânarea acestor obligații până la finalul anului, fără penalități (impozite și taxa pe clădiri, impozite și taxa pe teren, taxe de promovare și publicitate, impozite și taxe pe mijloace de transport).

5. Stabilirea și aprobarea unor norme de Securitate medicală agreate de industrie, MS și MEEMA aplicabile în unitățile din industria turismului cu scopul diminuării semnificative a riscurilor de infectare cu virusul COVID-19, în timpul vacanței / călătoriei în România.

6. Suportarea parțială sau integrală, de către stat, a costurilor suplimentare generate de măsurile igienico-sanitare suplimentare care vor trebui luate de unitățile de cazare, alimentație, tratament, etc. în scopul reluării activității (igienizare, materiale și dotări suplimentare, etc).

7. Stimularea circulației turistice prin acordarea, în cel mai scurt timp posibil, de vouchere de vacanță aferente 2020 și prin finanțarea unor campanii de marketing interne “Turist în Țara Mea” și internaționale „Bun venit în România!”.

8. Modificarea temporară a regulilor de utilizare a tichetelor de masă. Folosirea tichetelor de masă numai în unități cu CAEN de restaurant. Pentru supermarketuri să se emită tichete de consum.

9. Reducerea birocrației prin digitalizarea proceselor operaționale hoteliere, care nu poate fi efectuată datorită limitărilor legislative actuale.

10. Adaptarea legislației muncii pentru munca sezonierilor, a muncii la distanță și simplificarea raportărilor legate de forța de muncă.

MĂSURI PE TERMEN MEDIU ȘI LUNG PENTRU RESETAREA TURISMULUI ROMÂNESC

  • Eficiența administrativă

11. Declararea turismului prin Hotărâre de Guvern drept domeniu economic strategic și prioritar, urmând să fie integrat în toate programele naționale de redresare și asistență pentru dezvoltare, cât și în programele de stimulare și promovare a exporturilor, reprezentând cel mai eficient export de servicii, fiind în același timp una dintre ramurile economice cu efect de multiplicare în multe alte sectoare ale economiei naționale.

12. Constituirea Consiliului Național Consultativ pentru Turism prin Ordin al Ministrului Economiei și revizuirea criteriilor de evaluare a reprezentativității structurilor associative.

13. Menținerea cadrului fiscal existent în turism (impozit specific, TVA, vouchere de vacanță).

14. TVA în cota redusă 5% pe întreg lanțul de distribuție inclusiv pentru regimul marjei agenției de turism, în vederea evitării tratării diferențiate și discriminatorii pe lanț a acelorași servicii. În acest scop trebuie continuate demersurile la Comisia europeană în ceea ce privește proiectul noii Directive de TVA.

15. Finanțarea activității Organizațiilor de Management al Destinațiilor (OMD) prin două surse permanente: taxa de promovare și taxa de stațiune (city-tax).

16. Adoptarea de măsuri împotriva evaziunii fiscale în turism – reglementarea formelor de cazare de tip sharing-economy, implementarea pe scară largă a plății cu cardul, colaborare cu I.T.M. pentru controlul muncii la negru.

17. Emiterea unui Ordin comun al Ministrului Economiei și Ministrului Sănătății privind exploatarea bazelor de tratament în noile condiții sanitare.

18. Emiterea unui Ordin comun al Ministrului Economiei și Ministrului Mediului privind modificarea actualelor criterii prevăzute în Anexă la Normele metodologice privind autorizarea exploatării plajelor în scop turistic ca urmare a pandemiei COVID-19 și Modificarea HG nr.241/2006 și a Ordinului de Ministru al mediului și schimbărilor climatice nr. 454/2013 actualizat în privința prioritizării exploatării plajelor de agenții economici care au ca și obiect principal de activitate codul CAEN 5510 – Hoteluri și alte facilități de cazare similar.

19. Trecerea activității de autorizare a structurilor de cazare, agențiilor de turism și a ghizilor de la autoritatea centrală la O.M.D.-uri (acolo unde ele se înființează)/ organizațiile patronale, autorității centrale rămânându-i componentele de reglementare și control.

20. Înscrierea României în organismele relevante din turismul mondial cu scopul de a juca un rol activ în aceste instituții, astfel încât să promovăm România, să aducem evenimente în țară și să facem un transfer ușor de know-how (exemple ECTAA, HOTREC, ESPA, Cities Marketing, ICCA, etc).

21. Eficientizarea aparatului public al autorității centrale de turism prin digitalizare și ca urmare a transferării unor atribuțiuni către administrațiile locale prin descentralizare, către Organizațiile de Management al Destinaților (OMD) / Organizației Române de Turism (ORT) și către asociațiile patronal‑profesionale.

  • Investiții publice și private

22. Actualizarea Masterplanului de Investiții Publice în Turism, ținând cont de trendurile de consum în industria travel de la nivel mondial, cât și de practicile de sustenabilitate și adaptare la schimbări climatice, și punerea în dezbatere publică a unui draft actualizat, realizat în parteneriat cu mediul privat din industrie, care să acopere un interval bugetar de 5 ani.

23.Sprijinirea investițiilor private în domeniul turismului, prin negocierea de către Guvern de axe specifice la nivelul UE.

24. Sprijinirea investițiilor public-private în destinații, prin consolidarea parteneriatelor de tip public-privat.

25. Sprijinirea investițiilor private în domeniul turismului, prin aprobarea unei scheme de susținere a investițiilor private în turism, de tip ajutor de stat minimis.

26. Introducerea evaluării impactului în turism la investițiile publice din alte domenii economice (ex. cultură, sănătate, educație, infrastructură, agricultură, sport, etc.)

  • Forța de muncă și educație

27. Acordarea unor subvenții educaționale pentru antreprenori.

28. Acordarea unor burse educaționale pentru angajații din industria ospitalității care și-au pierdut locul de muncă din cauza crizei.

29. Acordarea unei derogări de la plata impozitului pe venit, de 10%, timp de 12 luni, pentru angajații care beneficiază de încadrarea codului COR specific industriei HORECA.

30. Alocarea unui procent din fondul de salarii al companiilor din turism pentru susținerea educației în turism începând cu 2021.

31. Adaptarea COR la noile meserii specifice turismului.

32. Recuperarea unei părți din forța de muncă repatriate cu calificare în diferite domenii ale industriei ospitalității.

  • Digitalizare

33. Platforma digitală de promovare a turismului românesc.

34. Platforma digitală în relația cu autoritățile.

35. Sistem de raportare obligatoriu pentru industria turismului.

36. Ecosistem de inovație și antreprenoriat pentru turism.

37. Recunoașterea calificărilor realizate în cursuri on-line.

  • Promovare

38. Înființarea sau atestarea Organizațiilor de Management al Destinațiilor (OMD) locale/regionale și înființarea Organizației Române de Turism (ORT) la nivel național în Parteneriat Public-Privat (PPP).

39. Campanie Repatriot - promovarea turismului românesc în diaspora.

40. Reactivarea Organizației Naționale pentru Evenimente și Conferințe (Romanian Convention Bureau) și elaborarea unui program de atragere/organizare în România a unor evenimente internaționale (România - Centru Est-European pentru evenimente internaționale).

41. Constituirea Fondului de Marketing pentru promovarea externă a turismului românesc, în cuantum de 1% din încasările totale directe din activitatea de turism (ex: anul 2019 1,8 miliarde Euro > 18 milioane Euro pentru promovare în anul 2020).

42. Reorganizarea prezentării zonelor și atracțiilor turistice din România la Târgurile/Evenimentele Internaționale de Turism.

43. Creșterea atractivității Rezervației Biosferei Delta Dunării ca destinație ecoturistică.

  • Turism sustenabil

44.  Implementarea unui plan de măsuri specifice de turism sustenabil și de adaptare la schimbările climatice astfel încât turismul sustenabil și rețeaua de destinații de ecoturism să devină piloni de bază ai turismului românesc începând cu 2021.

45. Introducerea componentei de sustenabilitate în turism în cursurile de calificare și perfecționare până în anul 2022.

46. Dezvoltarea unui program de susținere a lanțurilor scurte de aprovizionare cu produse alimentare locale în destinații turistice până la sfârșitul anului 2021.

47. Simplificarea cadrului legal pentru unitățile de cazare de mici dimensiuni pentru a oferi servicii de masă pe bază de produse locale, începând cu 2020.

48. Demararea programului național de curățare a spațiilor publice și private care afectează turismul, începând cu 2020.

49. Demararea implementării programului național de trasee dedicate cicloturismului și a traseelor Euro Velo cu piste dedicate, infrastructură aferentă, suport informatic și cadru legislativ bine definit începând din 2021.

50. Demararea implementării programului național de dezvoltare și susținere a rețelei de cabane, refugii și trasee montane la nivel de Carpați din anul 2021.

51. Menținerea specificului arhitectural local în zonele cu potențial turistic ridicat prin reglementarea strictă a noilor construcții și prin restaurarea și punerea în valoare a clădirilor de patrimoniu (UNESCO, case tradiționale, case boierești, conace sau castele).

  • Hoteluri, restaurante, agenții de turism & servicii conexe, transporturi

52. Revizuirea sistemului de clasificare hotelier din România și alinierea la cel din UE prin aderarea la Hotel Stars Union.

53. Reglementarea bacșișului (denumit TIPS) în HORECA.

54. Introducerea primei de incoming (export servicii turistice).

55. Simplificarea și eficientizarea sistemului de raportări al agențiilor de turism.

56. Crearea suportului legal adecvat înființării Fondului de garantare în turism, adaptarea modelului din alte state europene, folosirea modelului deja agreat cu ASF.

57. Reglementarea activității ghizilor de turism și întărirea controlului exercitării activității prin înființarea Poliției Turistice.

58. Simplificarea activității firmelor de transporturi din turism și reducerea birocrației.

59. Înființarea unei asociații a transportatorilor turistici acreditați.

60. Deschiderea pieței de transport rutier de persoane, o măsură necesară pentru consolidarea turismului național. Cabotajul, ca soluție intermediară și cu efect imediat pentru sprijinirea turismului și a circulației domestice.

Documentul integral realizat de Alianța Pentru Turism îl puteți citi AICI.