Alina Iancu, CrameRomania.ro: “Dezvoltarea turismului viticol presupune investiții în locuri de cazare, în săli de degustare, dar mai ales în oameni”

Alina Iancu, CrameRomania.ro: “Dezvoltarea turismului viticol presupune investiții în locuri de cazare, în săli de degustare, dar mai ales în oameni”
person Horeca
access_time_filled

turismcrameParticiparea la evenimente dedicate vinului este pe agenda tot mai multor consumatori români, iar interesul pentru turismul viticol este în creștere pe plan local, însă acest tip de turism rămâne insuficient dezvoltat în raport cu potențialul său, ne-a declarat Alina Iancu, fondatoarea CrameRomânia.ro, prima bază de date bilingvă a cramelor din România.

Potrivit acesteia, în România există peste 175 de crame active, cu vinuri îmbuteliate, din care circa 100 fac turism viticol, iar, din acestea, numărul cramelor care știu cu adevărat să facă turism viticol e la jumătate. Alina Iancu subliniază că dezvoltarea turismului viticol presupune investiții în locuri de cazare, în săli de degustare și mai ales în oameni.

TOT MAI MULTE PERSOANE INTERESATE DE VIZITE LA CRAME

Interesul pentru turismul viticol este în creștere, am observat o creștere de 30% față de acum 3 ani și nu mă refer doar la evenimentele pe care le fac eu, ci la turiștii pe care îi primesc cramele. Toamna trecută au fost foarte multe solicitări pe turism viticol, din august până la final de octombrie. Sunt foarte solicitate perioadele de toamnă sau de mai, pe teambuilding-uri în special, însă din 10 evenimente finalizez doar jumătate, pentru că nu am locuri de cazare suficiente să le organizez evenimentul și toți vor în aceeași perioadă. De asemenea, am remarcat că a început să vină interesul pentru acest tip de turism și din partea străinilor care vin în vacanță în România sau a străinilor care muncesc în România. Dintr-un grup de 10, cam 2-3 sunt străini. Cu toate acestea, turismul viticol este încă slab dezvoltat în România; turism de o zi cât de cât se face, dar pe cazare avem mari probleme”, ne-a declarat Alina Iancu, cu ocazia târgului ReVino Bucharest Wine Fair, a cărei organizatoare este, târg care își propune, printre altele, să promoveze turismul viticol în țara noastră.  

winetourism

TURISMUL VITICOL – O INVESTIÈšIE CU REZULTATE ȘI RECUPERARE PE TERMEN LUNG  

Dezvoltarea turismului viticol presupune și investiții în săli de degustare și mai ales în oameni, spune Alina Iancu, iar investiția se recuperează pe termen lung.

Numărul cramelor care fac turism viticol este în creștere, dar trebuie să lucreze la săli de degustare, la personal calificat; dacă vor să dezvolte partea de turism viticol trebuie să facă aceste investiții și să aștepte o perioadă de 2-3 ani până devin cunoscuți, pentru că dacă au început astăzi nu vor avea turiști imediat și nu își vor recupera rapid investiția cu personalul pe care-l alocă. Aceste persoane au de obicei și alte atribuții în cramă, pentru că altfel nu și-ar permite cramele să facă turism, dar orice om nou pe care îl aduci pe turism viticol, dacă nu trece printr-o recoltă, nu-ți recită decât o poezie. Dacă nu ai experiența mai multor prezentări, mai multor recolte, să stai lângă oenolog să vezi exact ce face, la un moment dat te trezești că spui o poveste banală care nu prinde la turiști. Pregătirea celui care susține o degustare la cramă presupune cel puțin 6 luni, doar ca să-și intre în ritm, dar ca să fie bun durează un an doi”, punctează reprezentantul CrameRomania.ro.

Alina Iancu subliniază totodată că o investiție într-un spațiu de cazare la crame, cu 10-15 camere, se recuperează mult mai greu decât o investiție în cramă.

AVANTAJE EVIDENTE PENTRU CRAMELE CARE FAC TURISM VITICOL

Cu toate acestea, investiția în partea de turism viticol aduce multe avantaje cramelor, îndeosebi pe partea de marketing, dar și pe vânzări.

Avantajul dacă investești în turism viticol e că îți diminuezi cheltuielile de marketing pe termen lung. Pe partea de turism viticol investești pe termen lung dar acel client care vine la tine rămâne fidel și îți face vânzările de la cramă. Făcându-ți vânzările direct de la cramă – și sunt câteva crame care își vând peste 30% din producție direct de la cramă – îți elimină ție cheltuielile cu personalul, care trebuie să umble prin toată țara, să facă degustări, să organizeze fel și fel de evenimente. Doar că rezultatele se văd pe termen lung”.

în plus, a aduce consumatori direct la cramă reprezintă o modalitate bună de fidelizare a consumatorilor. “îi încânți mult mai mult pe oameni când îi aduci la tine la cramă. Prin turism viticol captivezi mult mai mult oamenii și îi faci fanii tăi”, concluzionează Alina Iancu.

Articole Recomandate

Despre HORECA

Horeca.ro aduce zilnic în actualitate cele mai importante informaţii din industria ospitalităţii româneşti şi cea internaţională.

© 2015-2022 Horeca Romania. Toate drepturile rezervate.
ISSN 2286-1211 » ISSN-L 2247-8302