Nimic nu mai este ca altădată!

 sergiunedelea„Nimic nu mai este ca altădată!” - iată o expresie care a jalonat evoluția omenirii, marcând nostalgic schimbările apărute de la o generație la alta. În ultimele decenii, însă, parcă timpul nu mai are răbdare și aceste schimbări se succed cu o viteză din ce în ce mai mare, afectând fiecare mic univers din care este compusă existența umanității. Vinul, alimentul care ne însoțește de la naștere până la moarte, nu putea fi exceptat.

Schimbările climatice au generat altfel de anotimpuri, la care lumea se adaptează cum poate. Vița de vie are de făcut față altor provocări decât cele de acum o jumătate de veac. Au apărut nu numai noi tehnologii în cramă, ci și noi clone de vitis vinifera, precum și noi clone de portaltoi.

La fel se întâmplă și în această perioadă, dar nu vorbim de schimbarea vinului, practic vorbim de schimbările legate de consum în contexul pandemic pe care-l traversăm.

Paradoxal, vinul, chiar dacă este privit ca un aliment sau ca un nectar divin, ne poate contura personalitatea. Fin psiholog, el poate defini, la un subiect uman, o parte din caracter, bun sau rău. Vinul ne poate modifica tendințele gastronomice și, mai ales, ne aduce un plus de cultură. Aș mai adauga aici și faptul că este un antidepresiv în această perioadă nefastă pentru oameni, bineînțeles dacă este consumat rațional.

Nu ne dorim să dezvoltăm aici o teorie “pro vinum” sau să ridicăm osanale zeului Bachus îndemnând la avansate stări de euforie. Încercăm să statuăm o relație firească între un produs de larg consum și consumator, știind faptul că această relație există de mii de ani.

Cu toate că această coexistență are rădăcini adânci în istorie, omul modern, “homo consumatorus”, are mari probleme să răzbată printre miile de etichete și poate de aceea este câteodată supus greșelii.

Ei bine, să trecem la “obiect” și să vedem cum ne alegem un vin în această perioadă. E într-adevăr complicat, ținând cond că restaurantele sunt închise (parțial). Evenimentele cu și despre vin nu se mai fac, practic târgurile, festivalurile sau micile evenimente de degustare sunt inexistente. În marile magazine ne obișnuisem să mai găsim câte un somelier sau un reprezentant al producătorului făcând prezentare de produs, adică ne oferea să degustăm înainte de a lua decizia de cumpărare… și exemplele pot continua.

Concret, fără a avea o statistică stiințifică, observăm ce se întâmplă în piață. Am ales ca “studiu de caz” online-ul, un instrument de achiziție la modă, un instrument al viitorului.

vanzarevinuriinonline

Invariabil, când nu prea te pricepi, alegi după preț, din obișnuință sau din auzite. Partea cu prețul e clară, e mai ieftin pe-ăsta-l cumpăr, mai ales că marea majoritate a magazinelor online au opțiunea: ordonează după preț. În definitiv așa facem și la magazinele offline.

Obișnuința cu un produs ar fi în regulă dacă produsul este corect, dar aceasta naște un anumit conservatorism, o “încremenire în proiect”, limitând opțiunile gustative.

Complicat este când vinul pe care-l alegem spre consum, odată ajuns în pahar (via curier) nu prea ne place, a fost și cam scump… dar, deh, e vina noastră, l-am cumpărat doar în baza review-urilor laudative. Aici identificăm o mică/mare problemă, deoarece nu toate magazinele online oferă niște repere oneste despre produsele pe care le vinde negustorul electronic.

Este o adevărată frenezie în promovarea vânzării vinurilor în online. Sunt website-uri cu informații preluate cu tot cu greșeli, importuri cu o prezentare precară tradusă cu vestitul Google Translate, fotografii frumoase cu struguri de masă așezați artistic pe butoaie unde tronează paharele pline, pline ochi adică… ceva frumos cum ar spune “cunoscătorul”. Pe canalele de socializare avem foto/filmulețe drăguțe care ne amețesc cu informații ambigue înainte de a consuma produsele promovate… noroc că aici vestiții hateri, cei care le știu ei pe toate, fac corecțiile necesare, fară a face economie la acidul acetic. Avem și degustări făcute prin Zoom, teledegustări, cu deja vestitele sticluțe reîmbuteliate, livrate prin curier și degustate în diverse tipuri de pahare, mai puțin în pahare pentru vin… dar e frumos, admirăm lustre, aplice, colțul cu tablouri și frigidere cu magneți!

Dar să revenim la website-uri. Sunt unele foarte bine pregătite, care vând vinurile prin expertiza celor mai buni. Fac referire aici la abundența de punctaje, de exemplu: puncte Parker /RP sau WA; WS/Wine Spectator; WE/Wine Enthusiast; JS/James Suckling, JR/Jansis Robinson; LM/Luca Maroni… Dacă reușești și ai priceperea necesară să te descurci prin multitudinea de punctaje sigur vei face o alegere bună, negustorul electronic oricum nu se străduiește să facă lumină aici, el vinde vin nu și cultura necesară achiziției respective.

Parcă pentru a ne “confuza” și mai mult avem și medaliile obținute de vinuri la diferite concursuri, descurcă-te singur dacă poți! Dar, deh, vrem să degustăm și noi ceva și internetul este la îndemâna tuturor.

Dar poți să ai ghinionul să plătești o sumă considerabilă pe un vin, curierul îl livrează conștiincios și tu constați, după ceva timp (când a venit vremea să desfaci vinul), că vinul avea defect de dop... Cu cine să “te cerți”?

Trebuie să recunoaștem că aceste vremuri a schimbat și obiceiul de consum și nimic nu mai este ca înainte. Îmi aduc aminte de temerile unei cunoștințe, care s-a obișnuit cu telemunca și era îngrijorată ca începe munca offline. Spunea că unde lucrează nu are voie să stea cu un pahar/sticlă de vin pe birou... Complicat, nu-i așa!

Dar o să trecem și peste aceste vremuri pandemice, în definitiv, lumea nu se reduce la bun și rău, alb sau negru și din fericire pentru vin, poate cea mai veche băutură preparată de om, există și alte repere de judecată. Deși această băutură nu este vitală precum pâinea și apa, consumată rațional dă noi valențe vieții. Vinul este băutura purtătoare de bucurie, a cunoașterii și inițierii, și, de ce nu, a nemuririi!