Oenoturismul, o nișă în plină ascensiune

oenoturismOdată cu creşterea numărului cramelor, a spațiilor de cazare aferente acestora şi a sălilor de degustare, turismul viticol a luat amploare în România. Creşterea numărului de turişti se reflectă şi în procentul de vinuri vândute direct la cramă.

România are mai multe regiuni viticole, care merită descoperite în mod egal, pentru că fiecare regiune îşi are farmecul propriu, unicitatea ei, secrete de descoperit şi de împărtăşit.
Conform Alinei Iancu, co-fondator CrameRomania.ro şi Revino.ro, podgoriile cele mai căutate sunt în vecinătatea marilor oraşe, cum ar fi podgoria Dealu Mare care este şi cea mai compactă şi se află situată la 100 km distanţă de Capitală, între oraşele Ploieşti şi Buzău. De asemenea, Podgoria Banatului şi Miniș Măderat, care sunt situate lângă Oraşele Timişoara şi Arad, podgoria Drăgăşani are şi ea crame care stau foarte bine la acest capitol, însă notabile sunt şi cramele din Vrancea, Transilvania, chiar şi Dobrogea, care pun din ce în ce mai mult accent pe turismul viticol.

 

Elementele turismului viticol
Vizitarea unei crame include mai multe elemente, fără de care o ofertă nu se poate încadra în categoria oenoturism. Aşadar, prezentarea procesului tehnologic este unul dintre elemente, apoi degustare de trei – zece vinuri, însoțite de neutralizatori (pâine, brânză etc) și apă, cât şi plimbare în vie (la cerere, dacă starea vremii este favorabilă).
Bine de ştiut este că o vizită la cramă durează aproximativ două ore, iar rezervările se fac în prealabil, cu 10 - 30 zile înainte, în funcție de perioadă. La cerere, se poate oferi prânz sau cină (puse la dispoziție de cramă sau de o firmă de catering). Cazarea se face la cramă sau, de cele mai multe ori, în apropierea cramelor, la 3 - 7 km distanță. Transportul se poate face cu mașina personală sau cu microbuz rezervat în prealabil.
Scopul principal este vânzarea vinurilor direct la cramă, însă este o investiţie mare şi devine profitabilă după o perioadă de doi-trei ani de promovare, perioadă în care se investeşte în personal specializat. Cei care oferă cazare sunt, însă, cei mai solicitaţi”, precizează Alina Iancu, co-fondator Revino.ro, platformă dedicată turismului viticol.
Un pachet mediu de degustare costă între 65-75 lei/persoană şi poate ajunge chiar la 150 lei, în funcţie de tipul de vinuri. Iar dacă se doreşte şi mâncare, se mai adaugă 50-100 lei/persoană. Însă nu toate cramele oferă mâncare, unele servesc doar mici gustări cu pâine, brânzeturi şi specialităţi din carne. De asemenea, cramele pot pune la dispoziția oaspeților. săli pentru team buildinguri, dar şi diferite activităţi recreative.


Turismul viticol s-a dezvoltat timid, uneori haotic, dar găsesc că e important că se dezvoltă în continuare. Ar ajuta opţiuni mai multe de cazare, infrastructură mai bună, activităţi diverse în ofertă, altele decât tururile cramelor şi degustări – mă gândesc la biking, trekking, running, live act-uri, festivaluri şamd.
Cred că turismul viticol nu reprezintă încă o opţiune reală de vacanţă, nu aş vrea să amăgesc pe nimeni, dar mai cred că în următorii trei ani asta se va schimba radical. Turismul viticol în România este o nişă care are kilometri, nu centimetri”, spune Dan Burlacu, director executiv al Asociaţiei Dealu Mare. Dan Burlacu îşi doreşte ca, în maximum trei ani, regiunea viticolă Dealu Mare să ajungă un produs turistic integrat, care să fie prezentat de România la Târgurile Internaţionale de Turism ca un produs de sine stătător, alături de Bucovina, Maramureş, Delta Dunării etc.

 

Regiunea Dealu Mare, un exemplu de Așa, da!
Asociaţia producătorilor din Dealu Mare a făcut un efort mare în promovarea oenoturimului în regiune. În realizarea proiectelor, membrii asociaţiei au luat în calcul trei axe importante:
*Proximitate - doar 70 de minute faţă de Bucureşti, dar şi proximitatea dintre crame, trasee şi obiective culturale/istorice/ale naturii;
*Diversitate – a cramelor, în primul rând, care au istorii diferite, convingeri diferite, feluri diferite de a oferi experienţe ori de a face vinurile;
*Calitate – a peisajelor, a activităţilor şi a vinurilor.

În privinţa proiectelor, în derulare şi/sau în plan, Asociaţia Dealu Mare se poate lăuda cu:
Evadare în Dealu Mare - un festival susţinut la fiecare final de iunie, când oamenii pot descoperi cramele în cadrul unui eveniment organizat.
Sâmbăta sticlelor deschise (SSD) – eveniment ce presupune deschiderea cramelor în ultima sâmbătă a fiecărei luni calendaristice.
Ziua națională a gastronomiei și a vinurilor din România – organizată în prima duminică din Octombrie.
Ne gândim și la organizarea unui festival de muzică, ne dorim, de asemenea, să încheiem parteneriate cu micii producători din zonă (brânzeturi, carne) pentru a fi în măsură să oferim oaspeţilor o experienţă completă de degustare, încercăm să încheiem parteneriate cu agenţii de turism pentru a crea produse turistice care acum lipsesc, avem colaborări cu autorităţile locale pentru a dezvolta integrat şi sistematizat regiunea. Ce mă bucura pe mine enorm să afirm este că avem cu toţii o direcţie comună şi că ştim că avem nevoie să construim împreună”, completează Dan Burlacu, director executiv al Asociaţiei Dealu Mare.

 

turism viticolPandemia, efect pozitiv pentru oenoturism
În perioada în care sectorul horeca a fost închis o perioadă destul de lungă, cramele au luat decizia să pună şi mai mult accentul pe acest segment, de a fi deschişi pentru publicul larg, venind cu oferte gastronomice sau activităţi în vie. Astfel, se poate afirma că pandemia a potenţat cumva turismul viticol, pentru că oamenii, aflaţi în imposibilitatea de a călători în afara ţării, au început să descopere cramele, pe care le-au accesat măcar pentru a cumpăra vin, fiecare cramă având şi un wine shop, un punct de desfacere.
Toate acestea au fost posibile cu atât mai mult cu cât turismul viticol se poate practica în orice perioadă a anului, mulţi dintre operatori încercând să gândească activități specifice pentru fiecare sezon, care să îi determine și pe cei care deja au vizitat cramele să revină pentru noi experiențe.

 

Profilul consumatorului de turism viticol
Cei care aleg să viziteze cramele sunt, în general, persoane cu vârsta cuprinsă între 25-55 ani, cu studii superioare, pasionați de călătorii și gastronomie, curioși să descopere atracții mai puțin cunoscute. Acești exploratori și vectori devin adesea și ambasadori ai turismului viticol în noi medii.
Trebuie să-ţi placă vinul, sau cineva din cercul tău de prieteni sau colegi de muncă trebuie să te convingă să ajungi la o cramă. Apoi totul devine mai uşor şi pentru o mare parte creşte dorinţa de a se întoarce. Turismul viticol este o experienţă, iar dacă este una frumoasă se transmite”, completează în acest sens, Alina Iancu, co-fondator a două site-uri care promovează cramele locale: CrameRomania.ro – bază de date bilingvă a cramelor din România şi Revino.ro – platformă dedicată în primul rând turismului viticol de la noi din ţară. De asemenea, Alina Iancu a creat şi o hartă viticolă pentru a ajuta publicul la identificarea zonelor distincte, pentru a se familiariza mai mult cu podgoriile şi cramele care fac parte din aceste regiuni.

 

Articol realizat de Cătălina Matei pentru ediția 105 a revistei Horeca România.