Generațiile la locul de muncă

Auzim din ce în ce mai des, în ultimul timp, cât de greu este să ne înțelegem cu generațiile care vin peste noi, mai ales cu ultimele două, Generația Z și Generația Y. Au alte principii asupra muncii, alte valori după care se ghidează și, mai ales, văd altfel raportul de muncă angajat – angajator.

Domeniul HoReCa este unul dificil, dar și greu încercat de-a lungul timpului în ceea ce privește piața muncii. Nu a fost niciodată unul privilegiat în vreun fel, a fost mereu cu mai multe provocări decât beneficii. Oamenii care lucrează aici au în 90% din cazuri la bază, pasiunea și microbul HoReCa, nicidecum nu îl pot privi ca pe un job simplu sau un business obișnuit.

Lucrurile s-au schimbat însă și nu dau semne că se vor opri curând din schimbare și toate acestea se datorează în principiu generațiilor de care menționam mai sus, pentru că lucrurile au început să se vadă altfel. Primul exemplu care îmi vine în minte este acela că, dacă acum câțiva ani și nu mulți nici nu se putea pune în discuție un program clasic de 8 ore, de luni până vineri cu sâmbăte și duminici libere, astăzi observăm cum din ce în ce mai multe locații, nu doar de nișă, au început să își ajusteze programul de lucru în funcție de așteptările angajaților. Aceștia vor timp liber odată cu familiile lor, cu prietenii, pentru a se bucura de o viață socială și a putea desfășura activități alături de marea majoritate a angajaților. Cei care fac parte din comunități al aceluiași domeniu sunt prieteni, au familii unde lucrează cu același program ca și ei, sunt deschiși la a se angaja pe modelul, să îi spunem, clasic. Acolo e mai simplu de gestionat acest lucru, însă apar celelalte provocări. Unele din acestea sunt modelele de beneficii pe care ei și le doresc, care nu mai diferă prea mult de alte domenii, ci mai degrabă sunt aliniate la dorințele generațiilor din care fac parte.

Așteptările Generației Z (18-26 de ani)
•Nevoia de autonomie apare în contrast cu nevoia de suport și validare continuă;
•Adaptabilitatea – cariera este mai puțin importantă, fiind deschiși să își schimbe domeniul de activitate în orice moment;
•Flexibilitate – program de lucru 9.00-18.00 cu weekend-uri libere, adaptat nevoilor sociale, Short Friday sau Late Monday;
•Varietatea de roluri / perspective oferite și posibilitatea de a schimba poziția/ atribuții diferite, mult mai repede decât alte generații;
•Experiențe continue de învățare și diverse totodată, precum și autonomie investită;
•Dezvoltare personală – dezvoltare soft skills, cursuri de învățare off-topic, dezvoltare interdisciplinară.
Sumarizând, aceștia nu vor să fie bătuți la cap, controlați în exces sau supravegheați, dar pe partea cealaltă au o nevoie mult mai mare de validare, de a fi mereu cineva lângă ei care să îi încurajeze și să îi îndrume în activitate. Vor să evolueze rapid în carieră, dar au și nevoi financiare pe măsură, nemaiavând răbdarea de a trece prin toate etapele considerate firești de generația celor care azi le sunt manageri.

Așteptările Generației Y (27-40 de ani)
•Echilibru viață personală – job, presiunea de a demonstra și a performa peste așteptări generează tensiuni în raport cu timpul dedicat familiei;
•Reputația angajatorului, mai importantă comparativ cu gen Z;
•Cultura organizațională, modul în care rezonează cu valorile companiei este un element diferențiator față de gen Z;
•Statut profesional – validarea competențelor prin promovări constante;
•Flexbilitate: work from anywhere / anytime pentru a putea echilibra mai bine viața personală cu cea profesională;
•Perspectiva de wellbeing – yoga, psihoterapie etc.
Avem de-a face cu o generație care vede programul de lucru ca pe ceva ce trebuie să se muleze după viața personală și chiar socială, astfel încât să le poată permită să desfășoare în timpul zilei mai multe activități. Pentru această generație domeniul este unul atractiv, iar dacă angajatorii le pot permite o flexibilitate în timpul zilei pentru a putea merge să își ia copiii de la școală sau să își rezolve diverse nevoi personale, îi au mai mult timp alături. Pe de altă parte, ei sunt dornici de evoluție rapidă, cam din șase în șase luni să li se întâmple ceva în carieră, să câștige mai bine, să vadă perspective de viitor. Vor să iasă în evidență și își aleg cu atenție angajatorul. Contează pentru cine lucrează, statutul pe care îl oferă compania din care fac parte.

Așteptările Generației X (41-55 ani)
•Stabilitatea – predictibilitatea jobului, numărul de angajați loiali, perspectivele de retenție;
•Reputația angajatorului – cum gestionează situațiile de criză;
•Suprapunere rol personal și profesional – identificare cu valorile promovate;
•Dezvoltarea skill-urilor digitale, nevoia de adaptare către noi tool-uri;
•Flexibilitate – posibilitatea de a-și ajusta programul de lucru în funcție de planul personal.
Aceștia sunt, de cele mai multe ori, managerii celor de mai sus. Ei sunt mai stabili, își doresc mai multă constanță de la un angajator, astfel încât să poată face performanță cu cei cu care lucrează, dar nu oricum, pentru că sunt mult mai perfecționiști. Cel mai greu le este să lucreze cu Generația Z și, de multe ori, cedează în fața acestora, de aici lipsa de organizare sau conflictele din companii. Nu știu cum să o facă sau pur și simplu le este teamă de nou, de schimbare și preferă să renunțe ei.

Concluzie
De găsit un echilibru între toate aceste genrații nu este simplu deloc, dar este necesar. Generația Z aduce cu ea inovația și este nevoie de inovație în acest domeniu și nu numai. Ei trebuie ascultați și înțeleși, pentru că atunci oferă ce au ei mai bun. Generația Y are nevoie să fie îndrumată să vadă corect raportul angajat- angajator, să își asume mai multe responsabilități și să nu mai fugă de muncă uneori. Aici vine provocarea angajatorilor de a pune la punct sisteme de lucru eficiente, de motivare și evaluare transparente și echitabile.
Indiferent de ce reprezintă fiecare generație în parte, este nevoie ca toate acestea să poată fi funcționale pentru ca un business să existe, să fie productiv și să se dezvolte sănătos. Iar pentru asta este nevoie de oameni care să știe, la rândul lor, să pună omul potrivit la locul potrivit, să nu mai lase lucrurile la întâmplare.