Turismul vitivinicol în România, între potențial și dezvoltare

Industria vinului din România trece printr-o schimbare importantă. Vinul nu mai este doar un produs vândut în retail sau restaurant. Devine experiență. Iar această schimbare deschide o oportunitate majoră: dezvoltarea turismului vitivinicol.

România este deja unul dintre cei mai importanți producători de vin din Europa, situându-se pe locul 6 în Uniunea Europeană ca producție și în top 10–12 la nivel mondial, conform raportului OIV – World Wine Production 2025, și gestionând peste 180.000 de hectare de vie. Există peste 400 de crame active, iar numărul lor a crescut constant în ultimii ani.
În paralel, turismul intern este în creștere, cu peste 14 milioane de sosiri în unitățile de cazare în 2024.
Întrebarea este câți dintre acești călători ajung în zonele viticole?

De la cramă la destinație
Conceptul de oenoturism s-a schimbat. Nu mai înseamnă doar degustare. În forma modernă, include vizite în vie, tururi tehnologice, gastronomie, cazare și activități recreative. Practic, vinul devine punctul de plecare pentru o experiență completă. Succesul acestui tip de turism depinde de integrarea serviciilor – vin, mâncare, natură, cultură și relaxare. Exact această integrare lipsește încă în multe zone din România. În prezent, multe crame sunt încă orientate exclusiv pe producție, iar vizita este limitată la degustare și vânzare directă. În piețele dezvoltate, însă, cramele funcționează ca destinații în sine: au camere, restaurante, spa și programe de experiență.
Aceasta este diferența între un producător și o destinație.

Exemple din România care funcționează
Zona Dealu Mare este una dintre cele mai dinamice regiuni din punct de vedere turistic. Aici, cramele au început să dezvolte experiențe complete, de la degustări până la cazare și evenimente. Regiunea este considerată una dintre cele mai atractive destinații de oenoturism din România, iar unul dintre avantajele majore este poziționarea geografică, foarte aproape de București. Accesul facil o transformă într-o destinație ideală pentru escapade de weekend, atât pentru turiștii locali, cât și pentru vizitatorii străini care ajung în capitală și caută experiențe autentice în afara orașului.

În această zonă există deja concepte integrate. Casa Timiș este unul dintre cele mai clare exemple de poziționare premium, combinând cazarea, restaurantul și zona de wellness. Gramofon Wine oferă atât experiențe de vin, cât și cazare și evenimente tematice, iar Licorna Winehouse propune ideea de „sleeping in the vineyard”, cu restaurant și degustări. Conacul Apogeum, parte din Domeniile Tohani, merge în zona istorică și exclusivistă, iar 1000 de Chipuri, prin Casa Colinelor, combină vinul cu ospitalitatea și gastronomia. În aceeași regiune apar și concepte alternative, precum cazarea în butoaie de vin sau glamping în vie, semn că experiența devine tot mai diversificată.
Pe lângă aceste exemple, tot mai multe crame din România încep să dezvolte concepte integrate, apropiindu-se de modelul internațional de oenoturism, în care vinul este parte dintr-o experiență completă, alături de cazare, gastronomie și relaxare.
Un exemplu relevant este ISSA Resort, în apropiere de Turda, un concept premium care combină vinul cu ospitalitatea și zona de wellness. Complexul include spa, piscină, facilități sportive și restaurant fine dining, dar și experiențe complementare precum echitația sau evenimentele private. Modelul este apropiat de cel al resorturilor internaționale, unde vinul devine parte dintr-un ecosistem mai larg de experiențe.

În Transilvania, Crama Jelna Resort & Spa este unul dintre cele mai complete exemple de integrare. Locația oferă cazare, restaurant și o zonă de wellness cu piscină cu apă sărată, saună și servicii de relaxare, completate de degustări și tururi de cramă.
În zona Moldovei, Domeniile Panciu Winery & Resort reprezintă un alt model de dezvoltare, combinând producția de vinuri spumante cu un hotel, restaurant și facilități de relaxare, inclusiv piscină, saună și activități în aer liber. Conceptul include și experiențe gastronomice bazate pe pairing între mâncare și vin, ceea ce crește valoarea experienței pentru turist.
Aceste exemple arată direcția în care se îndreaptă oenoturismul în România: de la simpla degustare la experiențe complete, care pot genera venituri suplimentare și pot prelungi durata șederii turiștilor.

Tipuri de experiențe care se dezvoltă
Oenoturismul nu mai este un produs singular. Devine un mix de servicii. Cele mai întâlnite formate în România sunt degustările și tururile de cramă, experiențe de una – trei ore care generează vânzări directe. Nivelul următor este cel al experiențelor gastronomice. Evenimentele de tip Wine & Dine sau brunch-urile în vie atrag un public nou, dispus să plătească pentru experiență.
Segmentul premium este reprezentat de pachetele de weekend, care includ cazare, degustare, cină și activități. În Dealu Mare, astfel de experiențe sunt deja organizate, inclusiv cu transport și ghid, la prețuri de aproximativ 70 de euro pentru o zi sau peste 150 de euro pentru pachete complete. Acest tip de pachet crește semnificativ valoarea per client și fidelizarea.

Între potențial și realitate
Deși potențialul este mare, turismul vitivinicol din România este încă într-o fază de dezvoltare. Studiile recente dedicate sectorului, inclusiv cercetări publicate de USAMV București și analize internaționale, arată că turismul vitivinicol are un potențial ridicat, dar este încă insuficient valorificat. Lipsa unei strategii integrate, investițiile limitate în infrastructură și promovare și fragmentarea ofertei încetinesc dezvoltarea. Multe crame funcționează individual, fără a fi integrate în trasee sau rețele turistice, ceea ce reduce atractivitatea regiunilor ca destinații complete.
În același timp, cercetările arată că turismul vitivinicol poate deveni un instrument important de dezvoltare rurală, generând locuri de muncă și reducând sezonalitatea. Orașele mici și zonele viticole au un avantaj competitiv important, bazat pe autenticitate, peisaj natural și costuri mai reduse, însă acest potențial este încă insuficient exploatat.

De ce este o oportunitate pentru HoReCa
Pentru HoReCa, dezvoltarea oenoturismului nu este doar o tendință, ci o oportunitate directă. În primul rând, crește valoarea vinului. Un client care a vizitat o cramă și a avut o experiență este mult mai dispus să comande acel vin în restaurant. În al doilea rând, creează trafic. Regiunile viticole pot deveni destinații de weekend, ceea ce înseamnă mai mulți clienți pentru restaurantele locale. În al treilea rând, creează colaborări. Restaurantele pot construi parteneriate cu crame pentru evenimente, meniuri de pairing sau pachete turistice. Integrarea serviciilor de cazare, restaurant și wellness permite creșterea valorii per client, extinderea duratei vizitei și fidelizarea consumatorului. În același timp, aceste concepte transformă crama într-o destinație în sine, nu doar într-un punct de vizitare.
Pentru HoReCa, această evoluție creează un nou tip de client: unul care a trăit experiența vinului și este mult mai dispus să o caute și în restaurant.

Ce urmează
Direcția este clară: cramele trebuie să evolueze de la producători la furnizori de experiențe. Această transformare presupune investiții în cazare și servicii, dezvoltarea gastronomiei locale, crearea de trasee de vin și colaborări între crame, restaurante și operatori de turism. Modelul există deja în alte țări. România are avantajul unui potențial încă neexploatat, având însă toate elementele pentru a deveni o destinație relevantă de turism vitivinicol: tradiție, suprafață viticolă, diversitate și costuri competitive. Ceea ce lipsește nu este produsul, ci experiența. Cramele care vor investi în ospitalitate, gastronomie și servicii vor avea un avantaj competitiv major. Nu vor vinde doar vin, ci experiențe.
Pentru HoReCa, acesta nu este doar un trend. Este o direcție de creștere.