Mediul de afaceri solicită Ministerului Turismului retragerea sau modificarea substanțială a Legii Turismului
Grupul de Lucru pe Turism al Coaliției pentru Dezvoltarea României (CDR) consideră că Legea Turismului, în forma aprobată de Guvern, nu aduce nicio soluție relevantă pentru viitorul turismului românesc și solicită modificarea substanțială a acesteia, în Parlament. în contextul etapei decizionale legislative, din Camera Deputaților, în care se află proiectul Legii Turismului, Grupul de Lucru pe Turism al CDR observă următoarele:
1. Legea Turismului este în dezbateri de peste 14 ani. Multe state europene nu au o lege a turismului, iar aceasta nu ar fi necesară în România decât dacă ar rezolva o serie de probleme grave, cu care se confruntă domeniul și ar emana o viziune și o strategie coerentă pentru următorii 20 de ani.
2. Problemele grave din turism, în acest moment, sunt legate de: promovarea României ca destinație turistică, forța de muncă, educația și pregătirea profesională în domeniu; debirocratizare și simplificare. Legea menționată nu vine pe aceste teme cu o viziune sau o strategie și nici măcar cu soluții punctuale coerente.
3. Un alt rol al acestei legi ar fi sa centralizeze toate reglementările domeniului. Deși, autoritățile au avut acest scop, legea trecută de Guvern nu rezolvă nici măcar această problemă.
4. Cea mai stringentă temă este cea legată de promovarea României ca destinație turistică. Grupul de Lucru pe Turism al CDR a prezentat, atât Guvernului, cât și Parlamentului, un document de poziție critică față de soluția prevăzută în forma actuală a legii, cu privire la Organizațiile de Management al Destinațiilor (OMD). De asemenea, alături de alte 17 asociații profesionale și patronale din România, a propus o soluție funcțională privind parteneriatul public-privat, atât la nivel local, dar și la nivel regional (județean) și, mai ales, național, luând în considerare modele existente în UE. Forma actuală a Legii Turismului ignoră aceste propuneri și statuează un mod de lucru în parteneriat doar la nivel local, impropriu și nefuncțional. Considerăm că la baza actualei legi nu a existat un studiu de impact, iar din dialogul existent cu mediul de afaceri nu au fost preluate propunerile de substanță, venite din industrie.
5. De asemenea, reiterăm reglementarea incompletă sau insuficientă a unor concepte, față de necesități. Construcția OMD trebuie să genereze adaptarea altor acte normative la conceptul OMD. De exemplu, Codul Fiscal trebuie adaptat la viziunea de OMD. E nevoie, totodată, de clarificarea și legiferarea statutului platformelor de booking online, prin cadrul pentru camere de închiriat și cazările în regim de economie circulară și atragerea acestora în OMD locală / județeană.
De asemenea, GL Turism CDR reiterează necesitatea modificării anumitor prevederi ce reglementează tratamentul fiscal al bacșișului în domeniul HORECA din România, de către Ministerul Finanțelor Publice.
MFP a renunțat la aplicarea reglementărilor privind bacșișul pentru că:
1. Măsura a fost adoptată de MFP în contextul controalelor ANAF. Intenția nu a fost să reglementeze impozitarea bacșișului, ci să găsească o soluție privind banii nefiscalizați, găsiți în casele de marcat.
2. Operatorii economici erau obligați să emită bonuri fiscale pentru bacșiș în condițiile în care reglementările nu au reușit să acopere toate situațiile posibile întâlnite în diferite domenii de activitate (livrarea la domiciliu, taximetria, cazarea în unități hoteliere ș.a.)
3. S-a introdus în definiția bacșișului și „restul dat de vânzător clientului și nepreluat de acesta în mod voluntar”, ceea ce a făcut dificilă aplicarea prevederilor în zona comerțului cu amănuntul.
Totodată, GL Turism CDR trage, din nou, un semnal de alarmă privind criza forței de muncă din România și a nevoii mediului de afaceri de a înlesni întreg procesul de angajare a lucrătorilor extra-comunitari. E nevoie ca acest proces să fie facilitat începând din etapa depunerii dosarului pentru avizul de angajare a lucrătorului, a obținerii vizei și permisului de ședere de către acesta și până la contractarea lucrătorului de către angajator. GL Turism CDR a inițiat demersurile de centralizare a procesului complet și solicită tuturor instituțiilor implicate (Ministerele: Muncii; Afacerilor Externe; Afacerilor Interne; Educației; Finanțelor Publice și Economiei) un dialog interministerial pe temă.
în concluzie, Grupul de Lucru pe Turism al CDR solicită retragerea de către Ministrul Turismului sau modificarea substanțială a formei propuse a Legii Turismului, în Parlament, constatând lipsa unei soluții relevante pentru viitorul turismului românesc în forma curentă a Legii.
Despre Coaliția pentru Dezvoltarea României:
Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR), una dintre cele mai importante inițiative ale mediului de afaceri din România, reunește reprezentanți ai investitorilor români și străini în România și este condusă de un Consiliu Director format din președinții și vicepreședinții a opt asociații de business: Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Camera de Comerț Americană în România (AmCham), Camera de Comerț Franceză în România (CCIFER), Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK), Consiliul Investitorilor Străini (FIC), Romanian Business Leaders (RBL), Consiliul Național al întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) și Confederația Patronală Concordia (CPC). Coordonarea Coaliției este asigurată prin rotație de către unul din membrii Consiliului Director, pentru o perioadă de șase luni.
în cadrul CDR funcționează 13 grupuri de lucru formate din specialiști cu expertiză în domeniile Agricultură, Antreprenoriat, Educație, Energie, Fiscalitate, Fonduri Europene, Infrastructură, IT&C, Mediu, Muncă, Sănătate, Servicii Financiare și Turism. Grupurile de lucru sunt formate din profesioniști și personalități cheie din mediul de afaceri, care reprezintă atât capitalul autohton, cât și cel străin. Grupurile de lucru sunt concepute să ofere sprijin și asistență de specialitate miniștrilor de resort în special pentru formularea de politici publice care contribuie la creșterea competitivității economiei românești.
