Cât de mare trebuie să fie un SPA hotelier?

Cât de mare trebuie să fie un SPA hotelier?
person Maria Rendeș, Consultant Spa&Wellness Development
access_time_filled

În primul articol, publicat în numărul anterior al acestei reviste, am vorbit despre strategie și am stabilit că un SPA nu se construiește pornind de la finisaje, ci de la un model clar de business. Următoarea întrebare este inevitabilă: cât de mare trebuie să fie, de fapt, un SPA hotelier? Și de ce mai mulți metri pătrați nu înseamnă neapărat mai mult profit?

Atunci când se proiectează un SPA, una dintre primele întrebări este: de câți metri pătrați avem nevoie? Pare simplu. În realitate, este una dintre cele mai importante decizii ale proiectului.
Răspunsul nu ar trebui să pornească de la suprafața disponibilă, de la numărul de camere sau de la lista de facilități dorite de investitor. Ar trebui să pornească de la o altă întrebare: cât SPA poate susține, în realitate, acest business?
Un SPA prea mic poate limita veniturile și poate compromite experiența oaspetelui. Un SPA prea mare poate deveni un cost operațional permanent.

Hotelul nu are nevoie de cel mai mare SPA

Una dintre cele mai frecvente greșeli este stabilirea suprafeței înainte de definirea businessului.
Hotelul are 100 de camere. Deci SPA-ul trebuie să aibă o anumită suprafață. Hotelul este de lux. Deci are nevoie de o zonă termală generoasă, mai multe camere de tratament, o piscină spectaculoasă și o zonă mare de relaxare.
Problema este că numărul de camere și cererea pentru SPA nu sunt același lucru.
Un hotel urban cu 100 de camere nu are aceleași nevoi ca un resort montan cu 100 de camere. Iar un hotel wellness cu același număr de camere reprezintă un alt model de business.
Oaspeții sunt diferiți, durata sejurului este diferită, motivele pentru care folosesc SPA-ul sunt diferite, iar sezonalitatea este diferită. Și, mai ales, modul în care SPA-ul produce venit este diferit.
De aceea, nu există o formulă simplă:
X camere = X metri pătrați de SPA.

Începem cu modelul de business

Înainte să decidem cât de mare trebuie să fie SPA-ul, trebuie să știm cum va produce venituri. Va deservi în principal oaspeții hotelului sau va atrage și clienți externi? Va avea abonamente? Va funcționa ca day SPA? Va genera venituri importante din tratamente sau servicii medicale? Accesul la facilități va fi inclus în tariful camerei sau va fi taxat separat? Va funcționa într-o destinație cu sezonalitate puternică sau într-un oraș cu cerere constantă?
Fiecare răspuns schimbă necesarul de capacitate. Un SPA construit în principal pentru oaspeții hotelului nu se dimensionează la fel ca un destination SPA bazat și pe clientela externă.
Conceptul determină cererea.
 Cererea determină capacitatea. 
Capacitatea determină suprafața.
 Nu invers.

Fiecare metru pătrat are un cost


Când vorbim despre suprafața unui SPA, discuția se oprește adesea la investiția inițială: „Cât costă metrul pătrat?”
Pentru investitor există însă o întrebare mai importantă:
„Cât va costa acest metru pătrat în fiecare an?”
Un SPA mai mare înseamnă mai multă apă de încălzit și tratat, mai multă energie, mai mult personal, mai multă curățenie și mentenanță, mai multe echipamente și, în cele din urmă, mai mult spațiu de renovat peste câțiva ani.
De aceea, un metru pătrat nu ar trebui să existe doar pentru că „mai era loc”. Fiecare metru pătrat trebuie să aibă un motiv: să contribuie la experiența oaspetelui, să eficientizeze operarea sau să susțină performanța economică a SPA-ului.
Ideal, toate trei.

Capacitatea tehnică nu este capacitatea comercială

Aici apare una dintre cele mai importante diferențe în proiectarea unui SPA. Un spațiu poate găzdui, din punct de vedere tehnic, 200 de persoane. Asta nu înseamnă că trebuie să permită accesul simultan a 200 de persoane.
Capacitatea tehnică spune câte persoane poate suporta fizic spațiul. Capacitatea comercială spune câți clienți poate primi fără să compromită experiența și operarea.
Diferența este esențială. Dacă vindem peste capacitatea comercială, zona de relaxare devine aglomerată, piscina devine zgomotoasă, circulația se blochează, iar experiența oaspetelui are de suferit. Dacă vindem prea puțin, experiența poate fi excelentă, dar veniturile riscă să nu acopere costurile.
De aceea, obiectivul nu este ocuparea maximă. Este ocuparea optimă.

Supradimensionarea se plătește în timp

Un SPA supradimensionat este una dintre greșelile cel mai greu de corectat. Poți schimba prețurile, meniul de tratamente, poți introduce abonamente, crea pachete noi sau modifica strategia de vânzări. Dar nu poți muta ușor, după inaugurare, o piscină de 500 mp, proiectată pentru o cerere care nu a existat niciodată.
Am întâlnit proiecte în care problema nu era lipsa investiției. Din contră. Existau piscine spectaculoase, zone generoase de relaxare și multe camere de tratament, dar gradul de utilizare era mult sub potențial.
Spațiile arătau foarte bine. Nu produceau însă suficientă valoare pentru a justifica costul lor operațional. Nu lipseau banii. Lipseau datele și perspectiva asupra modului în care spațiul urma să fie folosit.

Proiectăm pentru business, nu pentru broșură

Un SPA hotelier trebuie să impresioneze, dar nu poate fi proiectat doar pentru fotografia din broșura hotelului. Trebuie proiectat pentru o zi obișnuită, pentru o zi de vârf, pentru sezon și pentru extrasezon.
Numărul camerelor de tratament trebuie corelat cu cererea și cu disponibilitatea terapeuților. Zona termală și piscina trebuie dimensionate în funcție de scopul lor: relaxare, recuperare, fitness sau o combinație a acestora.
Iar spațiile back-of-house trebuie să permită echipei să lucreze eficient, chiar dacă oaspetele nu le vede.
Pentru că un SPA frumos, dar greu de operat, este un SPA scump.

Ce se întâmplă cu spațiul când cererea nu vine?

Este o întrebare pe care orice investitor ar trebui să și-o pună înainte de începerea șantierului.
Ce facem cu 300 de metri pătrați dacă cererea reală justifică doar 150? Ce facem cu opt camere de tratament dacă avem personal suficient pentru doar patru? Ce facem cu o zonă de relaxare care generează costuri în fiecare zi, dar produce foarte puțină valoare?
Un spațiu neutilizat nu este gratuit. Este un spațiu pentru care continuăm să plătim.

Dimensiunea corectă este o decizie de business

Nu există o suprafață perfectă pentru un SPA hotelier. Există însă o suprafață potrivită pentru un anumit model de business.
Ea rezultă din relația dintre: cererea hotelului + cererea externă + capacitatea comercială + costul operațional.
De aceea, dimensionarea SPA-ului nu ar trebui făcută doar de arhitect, pornind de la spațiul disponibil. Arhitectura este esențială, dar trebuie să răspundă unui model de business. Cu cât această decizie este luată mai devreme, cu atât ajustările sunt mai ușor de făcut.
Este simplu să muți o linie pe plan. Este infinit mai complicat să muți un perete după inaugurare.

Un SPA mai mic poate fi mai profitabil

Un SPA bine dimensionat poate genera mai multă valoare decât unul de două ori mai mare. Nu pentru că oferă mai puțin, ci pentru că oferă exact ceea ce businessul poate susține și ceea ce clientul își dorește să cumpere.
Când fiecare spațiu are un scop, fiecare serviciu are un client-țintă, iar capacitatea este corelată cu cererea, operarea devine mai simplă, iar profitabilitatea devine mai ușor de construit.

La final

Investitorii întreabă adesea:
„Cât de mare ar trebui să fie SPA-ul?”
Eu aș răspunde cu o altă întrebare:
„Câtă valoare poate produce fiecare metru pătrat?”
Un SPA nu este mai valoros atunci când are mai mult spațiu. Este mai valoros atunci când spațiul pe care îl are lucrează pentru oaspete și pentru business.
Nu construim cel mai mare SPA pe care ni-l permitem.
Construim SPA-ul potrivit pentru businessul pe care vrem să îl dezvoltăm.

Articole Recomandate

Despre HORECA

Horeca.ro aduce zilnic în actualitate cele mai importante informaţii din industria ospitalităţii româneşti şi cea internaţională.

© 2015-2022 Horeca Romania. Toate drepturile rezervate.
ISSN 2286-1211 » ISSN-L 2247-8302