De ce consultanța ar putea fi o șansă pentru turismul românesc

Sunt în aeroportul din Munchen aşteptând un avion de noapte care să mă readucă acasă după încă un târg important la care am participat cu gândul de a reprezenta afacerile mele, dar şi turismul românesc în lume. Scriu încercând să fac abstracţie de ştirile negative care inundă mass-media atunci când vorbim de turismul românesc. Deși sunt obosit, scriu încrezător, cu o stare de optimism temperat atunci când mă gândesc la anii ce vor veni pentru industria în care lucrez de aproape 30 de ani.

Multe gânduri mi-au trecut prin minte în aceste zile de târg şi cred că am găsit printre ele unul despre care merită să scriu aici, pentru că reprezintă o chestiune pozitivă, care caracterizează turismul nostru în aceste momente. O idee care să aducă un mic imbold de încredere celor care lucrează şi investesc în acest sector. Sunteţi curioşi? Mă bucur, pentru că mulţi dintre voi sunt aproape de faza în care au pierdut speranța că turismul românesc poate reveni acolo unde a fost cândva, că poate ajunge la contribuţia în PIB, care să ne facă relevanţi în faţa autorităţilor şi, mai ales, că poate să ne facă pe toţi mândri că aparţinem acestei ţări frumoase numită România.

Am stat și m-am gândit: Cine poate aduce schimbarea de care are atât de multă nevoie turismul românesc? Cine poate aduce inovaţia? Cine ne poate reconecta la tendinţele mondiale din domeniu sau ne poate arăta un drum mai bun pentru ospitalitatea românească?

Din păcate, nu putem aştepta prea mult de la autorităţi. Nu sunt conectate la realităţile turismului, nu sunt curajoase; decidenții nu cred că se simt prea confortabil atunci când au de-a face cu sectorul nostru. Am văzut aceste lucruri de mai bine de 35 de ani, de la Revoluţie încoace, timp în care am tot sperat la miracole, care însă nu au mai venit.
Probabil că sunt subiectiv, dar plecând de la experienţa mea din turism, unde am activat ca angajat, ca preşedinte de patronat sau, mai nou, ca antreprenor, cred că transformarea turismului nostru nu poate veni decât tot de la noi, cei care lucrăm în sector. Mă refer la acei operatori privaţi care au deschidere spre nou, mă refer la mediul asociativ din turism, cel conectat la realităţile din lume prin intermediul structurilor europene la care sunt asociaţi. Mai mult, aș spune că, în ultima perioadă, mă bazez și pe creşterea semnificativă a sectorului reprezentant de firmele de consultanţă din turism şi a impactului pe care aceste firme îl pot avea în domeniu.

În mod firesc, cred că cititorul îşi pune o întrebare legitimă citind cele scrise mai sus: „Pe ce te bazezi, dragă domnule Ile, când afirmi că (în special) firmele de consultanţă pot aduce mult aşteptata transformare în bine a turismului românesc?”

Am să fac un scurt apel la memorie şi am să readuc în amintirea unor colegi mai vechi de-ai mei din ospitalitate cât de importante au fost pentru turismul şi hotelăria din România momentele când aceste companii de consultanţă au devenit active pentru prima dată în piaţă, şi anume anii 2000 – 2010. Nu pot să nu îi menţionez aici pe cei doi pionieri care, în opinia mea, au deschis drumul spre servicii profesioniste de consultanţă, oameni pe care îi respect şi cărora le mulţumesc pentru ce au făcut în acea perioadă incipientă a consultanței în turism. Este vorba despre Paul Mărășoiu şi Tinu Sebeșanu, care, în entuziasmul şi poate nebunia lor, au deschis drumul către profesionalizarea consultanței în turism. Paul a adus brandul Golden Tulip în România şi a consiliat mulţi investitori în hoteluri din România, care au pus brandul pe clădirile lor în acele vremuri. Tinu, prin dezvoltarea masivă a lanţului Ramada şi prin sfaturile pe care el şi echipa sa le-au dat investitorilor din turism, a făcut să apară primul val mare de dezvoltare hotelieră de după Revoluţie. Un impact masiv şi imediat în sector!

Între timp, lucrurile au evoluat mult. Lanţurile hoteliere sunt prezente aproape în fiecare oraş important din ţară, încă nu la nivelul atins în alte ţări din Europa, dar, totuşi, din ce în ce mai activi. Interesul pentru activele hoteliere este în creştere şi întrebarea este: Cine sfătuieşte azi investitorii să aleagă brandul potrivit, să configureze hotelul într-un mod eficient, să stabilească indicatorii financiari şi operaţionali care să aducă valoare investiţiei, să găsească finanţarea potrivită, operatorul potrivit şi multe altele fără de care riscul investiţiei ar fi mult mai mare? Restaurantele, barurile, cluburile, centrele spa urmăresc şi ele să iasă în faţă, să vină cu ceva nou pentru a atrage consumatori cât mai mulţi şi cât mai buni. Destinaţiile din ţară caută abordarea potrivită pentru a se diferenţia şi a aduce cât mai mulţi turişti, încearcă să îşi scoată în evidenţă avantajele competitive faţă de alte destinaţii din ţară sau din străinătate cu care sunt în concurenţă.

Pentru toate aceste nevoi ale actorilor din domeniu a apărut în ultimii ani o întreagă industrie a consultanţilor, unii apreciaţi şi bine văzuţi, alţii criticaţi şi, drept urmare, de nerecomandat mai departe. Cu plusuri şi minusuri, cum vedem de altfel în orice alt sector al economiei. Peste tot în lume consultanţii au un rol major în evoluţia turismului şi ne întrebăm: „Unde suntem noi astăzi şi, mai ales, ce ar putea aduce bun consultanţii pentru turismul românesc?”
Dacă e să mă refer la prima întrebare: „Unde suntem noi astăzi din punct de vedere al consultanței în turism?” Aş spune că suntem la început de drum, dar suntem deja destul de bine.

Avem mai multe companii apărute în ultimii ani, marea lor majoritate reprezentate de persoane cunoscute în turism, cu experienţă relevantă. Aş nominaliza şi aici, dacă îmi permiteţi, două persoane care au continuat ceea ce au început pionierii de care aminteam mai sus. Mă refer la Mircea Drăghici şi Lucian Marinescu, poate cei mai relevanţi actori ai deceniului 2010 – 2020. Mircea a contribuit la apariţia multor hoteluri de prestigiu în ţară şi continuă să o facă bazându-se în special pe backgroundul lui din real-estate şi banking. Lucian cred că reprezintă consistența în domeniu, fiind consultantul care face cel mai bine legătură între generaţii – între acel capitol incipient al consultanței în turism şi perioada modernă de azi.

Ultimii cinci ani se remarcă printr-o creştere semificativă a jucătorilor din domeniu. Vedem firme precum The Makers – cu oameni importanți ai turismului în spate, precum Dragoş Anastasiu sau Dragoş Petrescu, vedem şi firme cu experienţă internaţională precum Winsedswiss, unde Ray Iunius şi Christinne Schilling şi-au pus în valoare trecutul lor academic şi în lanţuri hoteliere internaţionale sau găsim firme precum Winadvisor, unde Alina Vlădulescu şi Cătălina Toma (Roşu) vin cu o dinamică nouă ce merită apreciată. Sunt şi alţi consultanţi cu activitate semificativă, precum George Cristea, Cosmina Bucerzan sau Alecsandru Blându – ca să amintesc doar de cei din consultanță hotelieră. Sunt convins că şi în sectorul de restaurante găsim aceeaşi situaţie.

Oarecum de aşteptat, aş spune, în această evoluţie a apărut şi primul nume recunoscut la nivel internaţional, un jucător global care vine cu know-how şi experienţă de peste 100 de ani în domeniul consultanței. Mă bucur că, împreună cu Lucian Marinescu, am putut contribui în mod direct la deschiderea primului birou în România al unei firme de consultanţă globală, luând licenţa HORWATH HTL pentru România. Un moment de cotitură care, suntem convinşi, va duce consultanța din România la un nivel din ce în ce mai bun. Şi, implicit, şi turismul din România!

Consultanţa (indiferent de domeniu) pleacă de la trei lucruri esenţiale: încredere, cunoştinţe/competenţe şi comunicare clară.

Este evident că, dacă nu inspiri încredere, nu poţi face consultanță, pentru că nu vei fi niciodată ascultat şi, mai mult, ceea ce recomanzi nu va fi pus în aplicare (aici vorbim, în sens mai larg, de reputaţie, de etică, de valori, de onestitate).

De asemenea, fără cunoştinţe solide în domeniu, competențele sunt doar teoretice, dacă nu ai lucrat/ studiat în domeniu, dacă nu ai competențele necesare dovedite prin experienţe de succes anterioare, va fi greu să fii un consultant de success.
Nu în ultimul rând, este nevoie de o comunicare clară, explicită, fără dubii şi fără spaţiu de interpetări subiective.
Sigur că mai este vorba şi de acea chimie, empatia dintre consultant şi clientul său, dar aceste lucruri deja sunt chestiuni prea personale ca să le tratăm aici. Însă contează mult şi ele.

Apropiindu-mă de finalul acestui articol, aş spune că aşteptările de la noul sector al consultanței în turism sunt foarte mari şi când spun asta mă refer la următoarele:

*Să contribuie la educaţia în turism prin aportul pe care consultanţii îl pot aduce la nivel de know-how atât pentru investitori, cât şi pentru manageri sau angajaţi.
*Să contribuie la stabilirea unor strategii de dezvoltare turistică pentru dezvoltatori, astfel încât să crească eficienţa investiţilor lor, dar şi pentru destinaţii pentru a le ridica atractivitatea.
*Să aducă inovaţia în domeniu de la jucători consacraţi la nivel mondial, să ne spună tendinţele din digitalizare sau sustenabilitate, să ajute la implementarea noutăţilor pe care le văd atunci când participă la târguri, conferinţe sau evenimente de profil din întreaga lume.
*Să ajute la creşterea nivelului calitativ al turismului românesc prin implementarea unor standarde ridicate de investiţii şi proceduri moderne de operare.
*Să aducă claritate în domeniu prin folosirea unor rapoarte şi a unor exemple relevante, date statistice şi informaţii de piaţă credibile, care să reprezinte fundamentul unor decizii bazate pe argumente solide şi nu pe impresii sau aprecieri subiective.

Ca şi concluzie a acestui articol, aş spune că merită salutată creşterea consistentă a consultanței din turism şi, mai ales, că merită să îi dăm credit şi să ne bazăm pe aportul său în dezvoltarea domeniului. Asta deoarece progresul şi contribuţia consultanței în ospitalitate fac parte
dintr-un traseu normal de evoluţie al sectorului nostru, evoluţie pe care am remarcat-o şi la alte ţări ce sunt astăzi (din păcate) mult înaintea noastră în turism.

Închei cu acelaşi mesaj şi cu aceeaşi determinare: @proudtobehotelier
Să avem încredere!