Tendințe în food, pentru branduri cu viziune

Tendințe în food, pentru branduri cu viziune
person Horeca
access_time_filled

Ca și consultant al brandurilor de food&beverages, o agenție de comunicare specializată în această industrie este permanent conectată la trendurile care construiesc noua realitate. Ele devin ancore de branding și de comunicare pentru branduri – fie că vorbim de concepte de horeca sau de brandurile de food&beverages din horeca.

Piața de Horeca se dezvoltă, clienții devin din ce în ce mai pretențioși și dornici să experimenteze lucruri și locuri noi. Èšine de viziunea fiecărui brand din industrie să fie pregătit pentru prezent și pentru viitor și să se reinventeze pentru clienții săi.

Nu mai este demult suficient doar să deschizi o locație. E nevoie să construiești un Brand, să oferi o Experiență clientului tău și să ții cont de tendințe ca jucător în horeca, retail sau producător de food, atunci când îți faci strategia sau îți alegi partenerii dintr-o campanie.

Raportul de mai jos reprezintă un sumar al tendințelor pe care consultanții Foodwise le-au identificat prin expertiză directă și interacțiune cu brandurile de food & beverages.

1. Foodporn

Foodporn se referă la prezentarea vizuală apetisantă a mâncării și proliferarea imaginilor acesteia în social media prin statusuri, pin-uri, share-uri sau hashtag-uri. Promovarea experiențelor foodie pe care le trăim la restaurant sau în călătorii se face din ce în ce mai mult prin rețelele de socializare. Nu mai este suficient ca o mâncare să fie pur și simplu bună, dacă nu este un “perfect served dish” share-uit în rețelele de socializare.

Mâncarea devine parte din identitatea noastră. Sintagma “sunt ceea ce mănânc” devine ușor înlocuită de mai noua “Sunt ceea ce arăt că mănânc”.
Brandurile de food & bev capitalizează în comunicarea către consumatori pe acest curent și se promovează prin imagini cât mai spectaculoase, care trezesc apetitul.

2. Localismul

Românii sunt din ce în ce mai interesați de produsele locale, în special în categoriile cu tradiție alimentară în România și cu resurse/materii prime autohtone.

Produsele și brandurile locale se impun în peisajul românesc grație autenticității. Mai mult decât atât, localismul versus globalism presupune în egală măsură o tendință de susținere și încurajare a antreprenoriatelor românești.

O sub-tendință a localismului este re-localizarea – lanțul alimentar scurt. Inițiativele unor restaurante de a se parteneria cu mici furnizori locali presupun conectarea urbanului cu ruralul într-un demers de promovare a unor alimente mai proaspete, mai sănătoase, integre și etice.

3. Sănătate, integritate și trasabilitate alimentară

Dorința consumatorilor de a mânca mai natural a condus la dezvoltarea unor produse cât mai integre din punct de vedere al rețetei și al ingredientelor folosite. Produse fără sau cu conținut scăzut de zahăr, produse fără E-uri, obținute prin metode de conservare cât mai naturale, sunt dezvoltate pentru a veni în sprijinul unui consumator tot mai atent la informațiile de pe ambalaj. La nivel global, brandurile încep să dezvolte programe de integritate și trasabilitate alimentară, cu marcarea pe ambalaj a locului de origine a produselor și a trasabilității acestora.

4 Abordarea risipei alimentare

Risipa alimentară este o provocare la nivel mondial și în România. Acest subiect începe să fie o temă importantă în rândul retailerilor locali, care încep să construiască și să implementeze strategii anti-risipă alimentară. în viitorul apropiat și brandurile de food&bev, inclusiv cele din horeca, vor emite acțiuni și mesaje care implică roluri active în formarea de atitudini și comportamente.

5. Brandul etic

Un brand trebuie să fie și să se manifeste etic – de la ceea ce livrează către consumator, până la modul în care îi implică pe aceștia. Practicile pot merge de la susținerea comunităților care furnizează materiile prime și ingredientele, fair-trade, promovarea consumului responsabil, susținerea unor cauze sociale care presupun modificări de atitudini și comportamente ale consumatorilor etc.

6. Brandurile experiențiale

Oamenii nu mai reacționează la brandurile care doar oferă informații, ei cer experiențe și branduri cu care să interacționeze autentic. Brandurile se aliniază la comportamentul consumatorilor și se implică și în componenta comportamentală și atitudinală, provocând și încurajând experiențe diverse, în funcție de valorile brandului.

7. Brandurile care își ascultă “haterii” au de câștigat

Odată cu dezvoltarea social media și a creșterii generației Millenials, mai vocală decât generațiile anterioare, feedback-ul consumatorilor este direct și imediat. Brandurile trebuie să învețe să își accepte și să își asculte și “haterii”, pentru că interacțiunea cu aceștia presupune feedback și ajută la creșterea relevanței brandurilor.

8. Branduri publisheri

Brandurile devin publisheri. Pe platformele de comunicare, de la site-uri de brand și blogguri, până la prezența în rețele de socializare, brandurile devin medii de comunicare. Brandul informează, emite opinii și distrează, astfel încât conexiunea între acesta și comunitățile lor să fie autentică.

9. Micro-targetare & Multichanneling

Pornind de la realitatea că în familie (acasă ori la restaurant), la masă fiecare mănâncă altceva, viitorul în comunicare va fi al micro-targetării și al multi-channelelor. Specialiștii în comunicare nu vor mai vorbi cu un target, ci vor emite mesaje către micro-targeturi, pe canale specifice.

10. Multi-disciplinaritate

Comunicarea în food va presupune din ce în ce mai mult o multitudine de discipline puse în slujba brandului. Viitorul va fi al hub-urilor de creativitate specializate în acest domeniu, care, pe lângă creativi și strategi de brand, reunesc chefi, food artists, tehnologi, arhitecți specializați în horeca, bloggeri, pediatri sau psihologi.

Marilena ISTRĂTESCU

Managing Partner

Foodwise Marketing.

Articole Recomandate

Despre HORECA

Horeca.ro aduce zilnic în actualitate cele mai importante informaţii din industria ospitalităţii româneşti şi cea internaţională.

© 2015-2022 Horeca Romania. Toate drepturile rezervate.
ISSN 2286-1211 » ISSN-L 2247-8302