Despre provocări, responsabilitate și viziune în ospitalitatea din România
Într-un context economic marcat de instabilitate fiscală și reglementări în continuă schimbare, industria ospitalității din România caută repere clare și soluții sustenabile. Am stat de vorbă cu Simona Constantinescu, președinte al Federației Industriei Hoteliere din România (FIHR), despre impactul noilor măsuri fiscale asupra sectorului hotelier, reacțiile și demersurile Federației în raport cu autoritățile, dar și despre oportunitățile și direcțiile strategice pe termen mediu și lung ale sectorului pe care îl reprezintă.
Cum a fost primit în industrie valul recent de modificări fiscale? Care sunt principalele provocări pentru hotelieri?
Valul recent de modificări fiscale a fost întâmpinat cu îngrijorare, având efecte negative semnificative pe termen scurt și mediu:
•Presiune pe prețuri și cerere internă scăzută, afectând în special turismul de litoral și Delta Dunării.
•Instabilitate și lipsă de predictibilitate, cu schimbări bruște de TVA și alte taxe care compromit planificarea și contractele internaționale.
•Creșterea costurilor operaționale, riscând reducerea activității și a angajărilor.
•Concurență neloială din partea apartamentelor închiriate pe termen scurt, fără taxe sau impozite.
•Reducerea competitivității internaționale, majorarea TVA afectând atractivitatea României comparativ cu țările vecine.
Impactul pozitiv este limitat, dar totuși important. Menținerea temporară a cotei reduse de TVA (9–11%) a oferit un răgaz fiscal, permițând onorarea angajamentelor pe sezonul estival.
Ca și concluzie, aș spune că industria turismului funcționează într-un ecosistem fragil. Dialogul real, digitalizarea raportărilor turistice și politicile publice coerente sunt esențiale pentru transformarea turismului într-un contributor strategic la economia națională.
Cum răspunde FIHR acestor modificări? Care au fost demersurile și propunerile lansate autorităților?
În fața schimbărilor legislative și fiscale recente, FIHR a ales să fie proactivă. Am pledat constant pentru soluții alternative care să sprijine industria, de la extinderea bazei de taxare prin includerea apartamentelor închiriate pe termen scurt și verificări încrucișate între bazele de date ANAF, MEDAT și raportările platformelor online, până la combaterea evaziunii fiscale sau măsuri pentru stimularea incoming-ului.
În ultimele săptămâni, am fost prezenți la masa de discuții cu mai mulți miniștri, am contribuit în grupurile de lucru la proiectele legislative, iar o parte dintre propunerile noastre au fost deja incluse în forma unor acte normative.
Printre prioritățile pe care le-am susținut cu argumente din practică și din țările europene cu care suntem în competiție pe piața turistică, se găsesc: menținerea TVA-ului redus pentru HoReCa la 11%; reglementarea echitabilă a închirierilor pe termen scurt; digitalizarea înregistrării turiștilor și actualizarea clasificării structurilor; operaționalizarea OMD-urilor și promovarea coordonată a destinațiilor; politici publice cu efect multiplicator: vouchere balneare pentru pensionari în extrasezon și prime de incoming pentru operatorii care aduc turiști străini.
Mesajul nostru este ferm: industria are soluții și FIHR le-a pus pe masa decidenților. Prin dialog și argumente solide, ne-am asigurat că vocea membrilor este auzită și vom continua să luptăm pentru un cadru legislativ echitabil, sustenabil și favorabil dezvoltării turismului românesc.
Care sunt soluțiile concrete prin care hotelierii pot gestiona aceste provocări?
În contextul actual, soluția stă în adaptabilitate și colaborare. Este esențial să fim flexibili, să adoptăm noi tehnologii și strategii de marketing, să ne adaptăm rapid tendințelor de călătorie și schimbărilor în comportamentul consumatorilor, în timp ce ne concentrăm să oferim experiențe personalizate și de calitate.
La fel de importantă este colaborarea între hotelieri, în cadrul asociațiilor patronale și profesionale, dar și prin dialogul unitar cu autoritățile.
Totodată, avem nevoie de un legiuitor proactiv, care să înțeleagă contextul dificil în care se află turismul după crizele ultimilor ani – pandemia, războiul din Ucraina și Israel, schimbările climatice, lipsa acută de personal și promovarea insuficientă a României ca destinație turistică în piața internațională. Este vital ca industria să aibă acces facil la proiecte finanțate prin fonduri europene, care pot sprijini investițiile în digitalizare, sustenabilitate și formarea resursei umane. Doar prin acțiuni coordonate, măsuri legislative adaptate realităților și valorificarea acestor oportunități, putem transforma turismul românesc într-un sector competitiv și sustenabil.
Câteva exemple de politici publice pentru turism din țările vecine ar fi:
•Polonia: vouchere turistice regionale și revenire rapidă a traficului aerian.
•Albania: scutiri fiscale pentru resorturi de lux, finanțare 100% de stat pentru proiecte turistice, TVA redus la 6%, buget de promovare 37 mil. USD în 2024.
•Ungaria: pachet de sprijin de 38 mil. €, recorduri turistice și parteneriate strategice pentru incoming.
Care sunt oportunitățile pieței ospitalității din România?
Într-un context economic și fiscal dificil, industria ospitalității din România dispune de oportunități strategice semnificative, care pot fi transformate în motoare de creștere economică, cu condiția unor politici publice coerente și a unui parteneriat real între stat și mediul privat. Iată câteva paliere de creștere unde consider că există acel “USP-Unique Selling Proposition”, acele atribute de diferențiere pentru turismul din România:
•Turism balnear: Potențial pentru turiștii internaționali, prin investiții în infrastructură și personal specializat.
•Turism cultural și de evenimente: Festivalurile și patrimoniul istoric susțin dezvoltarea regională și atragerea de turiști.
•Tendințe de consum: Experiențe autentice, sustenabile și personalizate – turism rural, ecologic și gastronomic.
•Infrastructură și resursă umană: Modernizare, digitalizare și formare profesională continuă.
În concluzie, da, există oportunități reale și valoroase în industria ospitalității din România, dar acestea nu se vor valorifica de la sine. Avem nevoie de o viziune integrată la nivel național, în care turismul să fie tratat ca sector economic strategic, iar politicile publice să susțină investițiile, inovația și parteneriatul cu mediul privat. Federația Industriei Hoteliere din România este pregătită să contribuie activ la acest proces, cu propuneri concrete și expertiză din piață.
Ce rol are FIHR în promovarea destinațiilor locale și a turismului tematic?
FIHR îi sprijină direct pe membrii săi în promovarea destinațiilor locale și a turismului tematic. Prin susținerea proiectelor precum RoBoost, care promovează România autentică către publicul românesc și internațional, transformându-i pe românii din diaspora în ambasadori ai țării, prin participarea la operaționalizarea profesionistă a OMD-urilor, infotrip-uri pentru tour-operatori, influenceri sau media internaționale, prin colaborări cu camerele de comerț bilaterale sau cu ambasadele și consulatele străine din România sau cele ale României din străinătate, urmărim să creștem vizibilitatea României și să creăm contextul pentru atragerea de turiști străini în structurile hoteliere ale membrilor noștri.
Susținem evenimente culturale, sportive și turismul creativ, precum Romanian Design Week, Diploma Show, festivaluri de film si teatru sau competiții sportive, pentru a stimula cererea locală.
Propunerile noastre pentru vouchere balneare de sănătate și participarea României la târguri internaționale cu bugete multianuale urmăresc rezultate concrete: venituri suplimentare pentru operatori, flux crescut de turiști, extinderea sezonului turistic, promovarea sustenabilă a destinațiilor și consolidarea poziției României ca destinație turistică competitivă.
Un aspect important al activității noastre îl reprezintă elaborarea de propuneri concrete pentru politici publice, cu scopul de a stimula dezvoltarea turismului tematic. Un exemplu relevant este propunerea de vouchere de sănătate pentru turismul balnear oferite pensionarilor în perioada de extrasezon (în afara perioadelor de vacanțe școlare), o inițiativă menită să revitalizeze stațiunile balneare și să contribuie la starea de bine a persoanelor vârstnice, propunere pe care am adresat-o constant autorităților.
De asemenea, susținem cu fermitate necesitatea prezenței României cu stand la târgurile internaționale de de turism din piețele sursă relevante, pledând pentru un buget multianual pentru turism și pentru o susținere eficientă, prin colaborarea cu ambasadele în siajul târgurilor, pentru activarea actorilor relevanți din piețele țintă, coroborate cu campanii de promovare în mass media internaționale, pentru o vizibilitate crescută pentru România.
Pe termen mediu, ne așteptăm ca funcționarea OMD-urilor și măsurile de susținere a turismului de incoming, în special a celui balnear, să genereze venituri semnificative pentru bugetul național și să consolideze poziția României ca destinație turistică preferată.
Pe termen lung, care sunt prioritățile FIHR în relația cu factorii decidenți?
Pentru industria hotelieră, stabilitatea și predictibilitatea legislativă sunt condiții esențiale pentru investiții și recuperarea acestora, creștere și dezvoltare pe termen lung. Astfel, prioritățile FIHR în relația cu factorii decidenți vizează construirea unui cadru actualizat și funcțional, aliniat la realitățile economice și la cerințele europene.
Pentru aceasta, măsurile pe care le vedem esențiale încep cu actualizarea legislației aplicabile turismului, cu accent pe digitalizarea circulației turistice și a raportărilor pentru toți actorii din industrie. În aceeași linie, este necesară integrarea legislației europene (Regulamentul STR, Directiva DAC7, Digital Market Act-DMA) și adpatarea industriei la cerințele din Tratatul Schengen și OCDE.
O altă măsură importantă este reforma legislației privind OMD-urile, prin mecanisme de funcționare clare și de finanțare eficiente, utilizând inclusiv sumele deja colectate din mediul privat, pentru ca acestea să poată deveni instrumente reale de management și de promovare a destinațiilor prin campanii de promovare cu impact real. O direcție eficientă este și fructificarea oportunităților de colaborare public-privat pentru beneficiul comunităților.
Revizuirea criteriilor de clasificare este o măsură absolut necesară pentru a reflecta evoluțiile pieței și a integra nevoile actuale ale turiștilor, precum și pentru a poziționa România pe piața internațională într-un mod competitiv. Avem nevoie să adoptăm cele mai bune practici de la operatorii și lanțurile hoteliere internaționale, inclusiv în ceea ce privește instruirea și echivalarea competențelor personalului cu experiența internațională, ceea ce ar contribui și la integrarea românilor care au lucrat în această industrie în afara țării și doresc să revină acasă.
Prin alocare de fonduri pentru strategia de promovare a României ca destinație turistică, printr-un plan coerent, bine finanțat și implementat profesionist, turismul poate deveni un motor important al economiei românești, care să contribuie la imaginea de țară, precum și la crearea de locuri de muncă și de venituri fiscale, dar și la bunăstarea și sănătatea populației.
În perioada următoare, FIHR își propune să rămână un reper strategic de dialog și consultare în turism, cu un rol mai mare decât acela de a reacționa la schimbările legislative. Putem reuși prin consolidarea rolului nostru reprezentativ, promovarea calității și sustenabilității, facilitarea accesului la finanțare și inovație și prin consolidarea colaborării dintre membri.
Astfel, dacă pe termen scurt vedem o serie de provocări serioase, cu afaceri puternic afectate, determinate de schimbările fiscale, pe termen mediu și lung vedem industria de turism din România transformându-se într-un sector modern, competitiv și sustenabil, capabil să atragă investitori si turiști din întreaga lume și să genereze valoare adăugată semnificativă pentru economie.
