S-a încheiat perioada de grație pentru risipa alimentară. Amenzile ajung la 40.000 de lei

Operatorii din alimentația publică pot fi sancționați din septembrie 2026 pentru neîncărcarea planului anual de diminuare a risipei alimentare pe platforma națională și pentru nepublicarea lui pe propriul site. Legea leagă începerea sancțiunilor de funcționarea efectivă a platformei, care a devenit accesibilă operatorilor în 2026. Scutirea de care se vorbește pentru firmele mici acoperă doar una dintre cele două obligații sancționabile.

Foto: simon peel / Unsplash

Legea nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare, republicată în Monitorul Oficial nr. 418 din 8 mai 2024, se aplică oricărei unități de alimentație publică. Intră aici restaurantele, cafenelele, barurile, cantinele, cofetăriile, patiseriile, hotelurile cu servicii de masă și firmele de catering. Legea nu prevede un prag de mărime pentru obligațiile în sine.

De ce abia acum
Momentul de la care se aplică amenzile depinde de funcționarea platformei. Art. 5 alin. (2) prevede că sancțiunea intervine „după 6 luni de la data funcţionării şi utilizării platformei naţionale care permite operatorilor economici încărcarea electronică a rapoartelor şi a planurilor de diminuare a risipei alimentare”.
Ministerul Agriculturii avea obligația să creeze platforma până la 30 iunie 2025, potrivit art. 7 alin. (2) lit. a). Termenul a fost depășit, iar accesul operatorilor economici la risipaalimentara.madr.ro a devenit disponibil în cursul anului 2026. După împlinirea celor șase luni prevăzute de lege, sancțiunile devin aplicabile din septembrie 2026.

Termenul legal pentru platformă a fost depășit, iar sancțiunile devin aplicabile din septembrie 2026.

Unde se oprește scutirea pentru firmele mici
Legea sancționează două obligații distincte, iar scutirea pentru microîntreprinderi și întreprinderi mici se aplică doar uneia dintre ele.
„Nu reprezintă contravenţie încălcarea prevederilor art. 2 alin. (4) de către operatorii economici care se încadrează la definiţia microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici, în sensul art. 4 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 346/2004.” Legea nr. 217/2016, art. 5 alin. (2), teza finală
Art. 2 alin. (4) se referă la rapoartele anuale puse la dispoziția autorităților cu atribuții de reglementare. Acolo scutirea funcționează.
Art. 2 alin. (5) prevede altceva, iar el nu apare în scutire:
„Rapoartele anuale şi planurile de diminuare a risipei alimentare, prevăzute la alin. (4), sunt încărcate în platforma naţională pentru prevenirea şi reducerea risipei alimentare. Planurile şi rapoartele de diminuare a risipei alimentare sunt publicate şi pe pagina de internet a operatorului economic.” Legea nr. 217/2016, art. 2 alin. (5)

Scutirea pentru microîntreprinderi și întreprinderi mici acoperă doar obligația de la art. 2 alin. (4).
Consecința practică: un bistro cu trei angajați rămâne expus la amenda de 10.000 până la 40.000 de lei pentru neîncărcarea planului pe platformă și pentru nepublicarea lui pe site propriu. Publicarea pe internet se constată din afara unității, fără control la fața locului.
Art. 5 alin. (4) exclude expres aplicarea art. 28 alin. (1) din OG nr. 2/2001, deci varianta plății la jumătate din minimul amenzii nu este disponibilă.

Ce trebuie să aibă un restaurant la dosar

Foto: Marek Studzinski / Unsplash

1. Planul anual de diminuare a risipei alimentare
Se întocmește pentru anul în curs, se încarcă pe platforma națională și se publică pe pagina de internet a operatorului. Termenul este 31 martie. Planul cuprinde datele de identificare ale operatorului și măsurile aplicate.

2. Minimum două măsuri de prevenire
Măsurile se aleg din ierarhia stabilită de lege și se aplică înainte de neutralizarea deșeurilor alimentare. Pentru o bucătărie, cele mai ușor de susținut la control sunt planificarea aprovizionării cu rotația stocurilor pe principiul primul intrat, primul ieșit, și facilitarea preluării acasă a mâncării neconsumate.

3. Mențiunea din meniu
Informarea clientului despre posibilitatea de a lua acasă mâncarea neconsumată se afișează clar și vizibil în meniu. Ambalarea se pune la dispoziție fără costuri suplimentare pentru client.

4. Contractul cu un operator receptor
Art. 2 alin. (6) prevede demersuri pentru încheierea unui contract-cadru cu operatori receptori, adică entități înregistrate sanitar-veterinar care preiau alimentele și le redistribuie. Un singur contract-cadru acoperă predările ulterioare. Ministerul publică lista operatorilor autorizați. Există și o variantă consolidată pe județe, cu adresele punctelor de lucru și categoriile de produse acceptate.

5. Evidențele, păstrate 3 ani
Normele metodologice stabilesc ce cuprinde evidența fiecărui transfer: tipul produsului, cantitatea, data-limită de consum sau data durabilității minimale, data transferului și numărul estimat de consumatori beneficiari. Evidența nominală a furnizorilor și beneficiarilor se păstrează minimum 3 ani. Alimentele oferite gratuit direct consumatorilor finali se consemnează separat de transferurile către operatori receptori.

Ce se poate dona și până când
Regulile de transfer s-au schimbat prin Legea nr. 49/2024. Condiția ca alimentele să fie donate doar în ultimele zile de valabilitate a dispărut, deși multe materiale o citează în continuare. Criteriul actual este tipul datei înscrise pe etichetă.

Transferul cu titlu gratuit, după tipul datei înscrise pe etichetă.

„A se consuma până la”, adică dată-limită de consum – Înainte de data respectivă – art. 3 alin. (4) lit. a)
„De preferință înainte de”, adică data durabilității minimale – Și după data respectivă – art. 3 alin. (4) lit. b)
Produse absolvite de indicarea termenului de valabilitate – În orice moment – art. 3 alin. (4) lit. c)

Băuturile alcoolice sunt excluse de la donare prin art. 3 alin. (3). Produsele declarate improprii consumului uman nu fac obiectul transferului. Operatorului receptor îi este interzisă comercializarea alimentelor primite, potrivit art. 3 alin. (1) în forma dată de Legea nr. 49/2024.
Transferul aduce și două facilități fiscale, prin trimiterea de la art. 4 din lege, iar ele se aplică unor situații diferite. Deductibilitatea de la art. 25 alin. (4) lit. c) pct. 4 din Codul fiscal privește alimentele cu data-limită de consum aproape de expirare. Excluderea din sfera livrării de bunuri, de la art. 270 alin. (8) lit. d), privește alimentele aproape de expirarea datei durabilității minimale.

Cine controlează
Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor revin reprezentanților Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și ai Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, potrivit art. 5 alin. (3). MADR urmărește partea de raportare, iar ANSVSA siguranța alimentară în procesul de transfer.

Disclaimer
Deși facem foarte multe eforturi pentru a oferi informații corecte, există foarte multe situații diferite, iar interpretările pot să difere. Informațiile noastre sunt cu titlu de recomandare, fiecare unitate de alimentație publică decide singură, pe baza informațiilor legale, cum își organizează dosarul de risipă alimentară.

Textele citate sunt din Legea nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare, republicată în Monitorul Oficial nr. 418 din 8 mai 2024, cu modificările aduse prin Legea nr. 49/2024, și din normele metodologice aprobate prin HG nr. 51/2019, modificate prin HG nr. 955/2024.

Câteva resurse care pot fi de ajutor
•Lege: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/183792
•Platforma națională de raportare: https://risipaalimentara.madr.ro
•Ghid risipa alimentara Nutrimeniu: https://nutrimeniu.ro/blog/raportare-risipa-alimentara-platforma-madr
•Lista operatorilor receptori autorizați, pe județe: https://nutrimeniu.ro/operatori-receptori-alimente
•Mai multe despre pașii donării, din aplicația Nutrimeniu.ro: https://nutrimeniu.ro/cum-donezi-alimente-operator-receptor