Angajarea cetățenilor extra-comunitari în România

person Constantin Neacșu, avocat
access_time_filled

Una dintre măsurile urmărite de către angajatorii din sfera ospitalității pentru acoperirea deficitului de forţă de muncă este creşterea numărului de muncitori extra-comunitari acceptaţi la muncă în România. Lucrătorii din afara UE, motivaţi de sărăcie, muncesc, de cele mai multe ori, mult, bine şi eficient, iar pentru ei salariul minim pe care-l primesc aici e semnificativ mai mare decât ar câştiga în ţara de origine.

Potrivit legislației în vigoare, prin străin se înțelege persoana care nu are cetăţenia română ori cetăţenia unui alt stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic. În HoReCa, în funcție de tipul activităţii, pot fi încadrați în muncă următoarele categorii de lucrători:

– lucrător permanent – străinul încadrat în muncă pe teritoriul României cu contract individual de muncă;
– lucrător sezonier – străinul care îşi menţine reşedinţa principală într-un stat terţ, dar locuieşte temporar pe teritoriul României, fiind încadrat în muncă cu contract pe durată determinată, pentru a presta o activitate care se desfăşoară în funcţie de succesiunea anotimpurilor;
– lucrător transfrontalier – străinul, cetăţean al unui stat care are frontieră comună cu România şi care locuieşte în zona de frontieră a statului respectiv, încadrat în muncă într-o localitate de frontieră.
 
Procedura angajării străinilor de către angajatori necesită parcurgerea următoarelor etape:

• obţinerea avizului de angajare;
• obţinerea unei vize de lungă şedere;
• obţinerea dreptului de şedere;
• eliberarea unui permis de şedere în scop de muncă.
 
Obținerea avizului de angajare

În România, angajarea cetățenilor străini se realizează în baza avizului de angajare, solicitat de angajator și eliberat de Inspectoratul General pentru Imigrări. Pentru ca unui angajator să i se elibereze documentul care atestă dreptul său de a încadra un străin pe o anumită funcție, trebuie îndeplinite următoarele condiţii:

a) este persoană juridică sau întreprindere individuală;
b) are achitate obligaţiile către bugetul de stat pe ultimul trimestru, anterior depunerii cererii;
c) nu a fost condamnat definitiv pentru o infracţiune prevăzută de Codul muncii ori pentru o infracţiune contra persoanei săvârşită cu intenţie;
d) nu a fost sancţionat potrivit Codului muncii, în ultimele 6 luni anterioare soluţionării cererii.
e) contingentul anual pe tipuri de lucrători nou-admişi pe piaţa forţei de muncă nu a fost epuizat;
f) străinul pe care angajatorul intenţionează să îl încadreze în muncă îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege şi nu se află în vreunul dintre cazurile de nepermitere a intrării în România.
 
Pentru obținerea avizului de angajare pentru lucrătorii permanenți, angajatorul trebuie să îndeplinească următoarele condiții speciale:

a) a depus diligenţe pentru ocuparea locului de muncă vacant de către un cetăţean român, de către un cetăţean al unui alt stat membru al Uniunii Europene.
b) străinul pe care angajatorul intenţionează să îl încadreze pe locul de muncă vacant îndeplineşte condiţiile de autorizare prevăzute de legislaţie pentru ocuparea acelui loc de muncă şi nu are antecedente penale.
 
O procedură asemănătoare există și în cazul lucrătorilor sezonieri și transfrontalieri. 

Pentru lucrătorii au pair, există o serie de condiţii speciale:
a) străinul să aibă vârsta cuprinsă între 18 şi 30 de ani;
b) angajatorul, membru al familiei-gazdă, îşi asumă răspunderea pentru ca, pe întreaga durată a şederii străinului pe teritoriul României, să asigure cheltuielile de întreţinere, cazare şi asigurare socială de sănătate;
c) străinul a absolvit o formă de învăţământ secundar inferior;
d) angajatorul să nu aibă legături de familie cu străinul.


 
Eliberarea vizei de lungă ședere

Viza română poate fi acordată străinilor, la cerere, în baza avizului de angajare obținut de angajatorul din România pentru respectivul cetățean străin.
 
Dreptul de ședere temporară

Dreptul de ședere temporară, respectiv prelungirea dreptului de ședere temporară se acordă străinului în scop de muncă, în situația în care străinul respectiv prezintă un contract cu normă întreagă, înregistrat în registrul general de evidenţă a salariaţilor, din care rezultă că salariul este cel puţin la nivelul câştigului salarial minim brut. Dreptul de şedere temporară în scop de muncă se prelungeşte pentru o perioadă egală cu perioada de valabilitate a contractului de muncă, dar nu mai mult de un an.
 
Eliberarea permiselor de şedere

Străinului căruia i s-a acordat sau, după caz, i s-a prelungit dreptul de şedere în România i se eliberează de către Inspectoratul General pentru Imigrări un permis de şedere unic – document de identitate care atestă dreptul de şedere și de muncă pe teritoriul României. Titularul permisului de şedere are obligaţia de a avea în permanenţă asupra sa documentul, de a nu-l înstrăina şi de a-l prezenta organelor autorităţilor competente ori de câte ori i se solicită aceasta.

Articole Recomandate

Despre HORECA

Horeca.ro aduce zilnic în actualitate cele mai importante informaţii din industria ospitalităţii româneşti şi cea internaţională.

Ramai alaturi de noi?
Aboneaza-te și vei primi gratuit revista Horeca Romania.
Abonează-te
© 2015-2022 Horeca Romania. Toate drepturile rezervate.
ISSN 2286-1211 » ISSN-L 2247-8302