ANAT solicită Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului sprijin pentru revigorarea activității de incoming

Incoming înseamnă aducerea de turiști străini, export de servicii, aport valutar, un factor important pentru îmbunătățirea imaginii României și ”fresh money” în economie. „România este în căutare disperată de echilibru bugetar, caută surse noi de venituri și tăieri de costuri dar ignoră complet ”fresh money”. Aceste sume pot fi aduse în economia țării cu un efort și cu o investiție minime în comparații cu alte investiții și cheltuieli cu mult mai multe zero-uri”, se precizează într-un comunicat ANAT.

Pentru a dezvolta incoming-ul, ANAT (Asociația Națională a Agențiilor de Turism) propune următoarele măsuri prioritare:

1. Participarea activă la târgurile internaționale de turism. ANAT cere reluarea susținută a participării la târgurile internaționale de turism și revizuirea condițiilor de participare, un pas crucial pentru a promova destinația România pe plan internațional. Trebuie facilitată particiarea largă a operatorilor privați și asociativi la toate târgurile importante, prin coparticipare / coplată, care ar trebui radical îmbunătățită. În 30 de ani nu au fost identificați bani suficienți pentru promovarea turismului la nivel internațional iar procedurile au fost greoaie. De la lansarea ultimei strategii de promovare și dezvoltare turistică au trecut 15 ani. Aceasta a fost elaborată de o firmă specializată însă după ce aplicarea ei s-a oprit, a fost lăsată pe umerii funcționarilor din ministerul de resort și pe aportul benevol al patronatelor și asociațiilor de turism.
ANAT dorește ca ministerul de resort să organizeze o licitație unde să câștige o firmă profesionistă, cu rezultate internaționale dovedite în promovarea internațională a unei țări.

2. Alocare financiară substanțială pentru promovare. ANAT susține alocarea unei sume anuale de minim 20 de milioane de euro pentru promovarea turistică și a identificat sursele de finanțare. Firește, este nevoie de o utilizare targetată a acestei sume. Cerem actualului ministru abordarea unei politici coerente pe termen lung pentru a aduce turiști străini în România. Totodată, legislația privind licitațiile publice trebuie revizuită și adaptată realităților pieței, mereu în schimbare, pentru a asigura procese de licitare rapide și transparente.

3. Înființarea unui OMD național. Din păcate, ideea unei Organizații de Managament al Destinației (OMD) național a dispărut cu totul din strategia lansată în dezbatere, iar cele câteva Asociații de Promovare și Dezvoltare Turistică locale ori regionale (APDT) care și-au dovedit eficiența întâmpină bariere birocratice în transformarea în OMD. ANAT susține în continuare înființarea unei Organizații de Management al Destinației (OMD) la nivel național, printr-un real parteneriat public-privat, responsabilă cu gestionarea transparentă a fondurilor de promovare și dezvoltare. O asemenea structură ar coordona și activitatea OMD-urilor locale și regionale, care de multe ori nu comunică eficient între ele.

4. Simplificarea procedurii pentru prima de incoming. Proiectul primit cu mare entuziasm în urmă cu aproape un an a eșuat în implementare, barierele birocratice descurajând potențialii aplicanți. ANAT a propus modificarea procedurii pentru acordarea primei de incoming, astfel încât să se optimizeze utilizarea eficientă a fondurilor alocate. Această măsură ar contribui la atragerea mai multor turiști străini în România.

5. Organizarea unei secțiuni în târgurile naționale de incoming, tip business to business, unde să fie invitați agenți de turism și specialiști în turism, în regim de ”hosted buyers”, alături de jurnaliști și influenceri din statele considerate „piețe-țintă”. O țintă de promovare ar putea fi constituită de țările din regiune, cu același nivel de risc ca și România, care nu au temeri privind războiul din Ucraina, precum Grecia, Bulgaria, Turcia, Ungaria, Polonia, Cehia, Slovacia sau Serbia. Ministerul de resort ar trebui să genereze evenimente de promovare reciprocă, unde să fie invitați agenți de turism și specialiști în calitate de ”hosted buyers”.

6. Restructurarea procedurii de acordare a vizelor turistice pentru România. Posibilitatea obținerii vizelor online, cel putin pentru statele cu risc de imigrare scăzut și cu potențial demonstrat de creștere a numărului de turiști și a duratei sejurului. În prezent, viza de România este mai greu de obținut decât cea Schengen. În acest an România va primi 1,5 milioane de turiști, mult mai puțin și față de 2019, când primea 2,7 milioane.

7. Stabilitate fiscală. Este știut că ofertarea pentru turismul internațional organizat se face cu anticipație de un an și chiar peste. Orice majorare ulterioară de impozite și taxe impusă operatorilor în turism duce la obligarea acestora de a o suporta, erodând marja de profit și bugetele de investiții. Astfel, turismul de incoming ar fi descurajat pentru următorii 3 ani. O cotă TVA 0% pentru export de servicii ar sprijini esențial turismul românesc.

ANAT subliniază că, din cauza dificultăților întâmpinate, doar 50 din cele 2200 de agenții de turism active în prezent desfășoară activitate de incoming. Pentru a schimba această situație, ANAT invită autoritățile să sprijine turismul și să ia măsurile necesare pentru a promova în mod corespunzător destinația turistică România pe plan internațional. Asociația Națională a Agențiilor de Turism din România (ANAT) trage un semnal de alarmă cu privire la neglijarea continuă a promovării turismului de incoming în țara noastră de către autoritățile competene și constată, an de an, o discrepanță semnificativă între numărul turiștilor străini care vizitează România și numărul acestora în alte destinații europene de referință.

”Incoming-ul, deci turismul receptor, unica formă de export de servicii din turism, ne arată că niciun guvern nu i-a acordat cu adevărat atenție. Cifrele ne indică o realitate cruntă. România nu este în stare să aibă mai mult de 1,5 milioane de turiști străini. Atât am primit în 2022, pe când, anul trecut, vecina noastră Bulgaria a înregistrat peste 5 milioane de turiști străini. Această situație se datorează în mare parte lipsei de investiție în promovarea externă a țării. Cu un buget de doar 1,5 milioane de euro, nu putem concura la nivel internațional și a atrage turiști străini în România. La târgurile internaționale nu se mai poate participa gratuit, deoarece este ajutor de stat, deci se obține greu și cu aprobare și nu există nici o schemă flexibilă de co-plată. Prima de incoming nu se prea aprobă. Cerem actualului ministru de resort abordarea unei politici coerente de aducere a turiștilor străini în România„, declară Alin Burcea, prim vicepreședinte ANAT.

”Putem ajunge la 10 milioane de turiști străini în România și la 100 de milioane de nopți de cazare, în următorii 7-10 ani. Condiția este să avem buget de promovare și proceduri simplificate. Acum avem un buget infim și nici pe acesta nu reușim să îl consumăm. Mai avem nevoie de know how în branding și promovare internațională. Cum în 30 de ani Guvernul nu a reușit să aloce din buget sumele necesare promovării și nici suprataxarea firmelor nu reprezintă o soluție, singura cale este instituirea unui city tax de 1 euro / noapte plătită de către toți turiștii care se cazează în România. Mai avem nevoie de o regândire a sistemului de vize turistice pentru a fi acordate transparent și în cel mai scurt timp, chiar vize electronice și vize la sosire pe aeroport. Avem nevoie de stimularea curselor directe de avion între aeroporturile din România și din cele 7 țări sursă cheie. Și mai ales avem nevoie de voință și hotărâre în promovarea României”, subliniază Adrian Voican, vicepreședinte ANAT.