Cine sunt autorii cărţilor de bucate ROMÂNEŞTI? (2)

Cine sunt autorii cărţilor de bucate ROMÂNEŞTI? (2)
person Horeca
access_time_filled

din_culise_2Cea mai recentă carte de bucate, care s-a bucurat de un mare succes la public, pentru că a fost scrisă de o celebritate, este Cartea Regală de bucate a Principesei Margareta a României. Apropiații Alteței Sale au declarat că Principesa Margareta de mult timp și-a dorit să dăruiască cititorilor români o carte de bucate, dar nu una obi?nuită, ci o culegere de pove?ti ?i re?ete care se întinde pe parcursul unei jumătă?i de veac și pe întreg continentul european. Cartea de bucate cuprinde re?ete, fotografii, povești și relatări despre membri ai Caselor Regale europene și mondiale. Volumul aduce în prim plan personalită?ile pline de farmec ale Reginei Elena a României și Principesei Margareta a Danemarcei, bunicile Principesei Moștenitoare, precum și ale părin?ilor ei, Regele Mihai ?i Regina Ana. Nu lipsesc poveștile din copilărie și adolescență, întâmplări și descrieri ale personalită?ii celor patru surori, Principesele Elena, Irina, Sofia și Maria.

din_culise_3Cartea Bucate, vinuri și obiceiuri românești scrisă de Radu Anton Roman este, în opinia specialiștilor, un tezaur de bucătărie veche țărănească. Considerată un excelent rețetar inspirat din tradițiile populare vechi, corelat cu calendarul popular și cu prezentarea etnografică a obiceiurilor; descriere inedită a vinurilor vechi și noi asortate cu bucatele și situațiile. Radu Anton Roman afirma “cartea noastră este o selecție de pe coclaurii post-dacici, de mâncăruri alese, fie pentru că sunt strict românești sau foarte populare prin farfuriile noastre – dar și cu un nuștiuce local, fie pentru că sunt adevărate bizarerii regionale (unele de-a dreptul șocante, ca florile de dovleac umplute), ori bucate ritualice, făcând parte din spiritualitatea românească (pasca). E vorba în primul rând de bucătărie veche țărănească (pescărea-scă, ciobănească) și târgoveață, dar și de bucătăria românizată (pe) foc; o cultură se întrevede, fie că e născută în bordeiele sărace ale Bărăganului, fie prin stânile Mărginimii și Maramureșului, fie în casele de stuf ale Deltei Dunării”. Autorul a cutreierat, așa după cum el însuși spune, toate colțurile țării pentru a aduna rețete, obiceiuri și, mai ales, pentru a strânge în același loc savoarea bucătăriei tradiționale românești.

din_culise_4Stufat sau estouffade? Sau Există bucătărie românească? Pornind de la două atitudini total diferite în privința bucătăriei românești, cea a lui Păstorel Teodoreanu și cea a lui Radu Anton Roman, Vlad Macri realizează un inedit itinerar al istoriei gastronomice. Deși având perspective diferite (Păstorel Teodore-anu este un francofil declarat și afirmă sus și tare inexistența altor bucătării în afara celei franceze, iar Radu Anton Roman, un tradiționalist ce împarte bucătăria românească într-una “țărănească”, de sorginte, “măduvă” tracică, și una burgheză, “târgoveață”, caracterizată de influențe numeroase), ce pare să-i apropie este discursul asupra rangului culinar. Pentru ca o bucătărie națională să existe, este necesar să posede un meniu specific. Altfel spus, “bucătăria se naște din intenție și invenție, și nu din întâmplare”. în fapt, atitudinea hazardată a românului, pornit să eticheteze varii feluri de mâncare ca fiind drept originale, este demontată sistematic, din perspectivă istorică și culturală, de exemple de mâncăruri și originea lor, care îi vor încânta pe pasionații de etimologie și detectivistică. „Specific național? Da’ de unde… Nu suntem unici, avem prejudecăți și credințe de care trebuie să ne scuturăm. Ostropelul, musacaua, ghiveciul și chifteluțele sunt șterse din “colecția” de tradiție și regăsite, printr-o autoironie fină, în formula: necazul este că România se află în vecinătatea Balcanilor. Dacă nu de la turci, atunci de la sârbi, croați, ruși, bulgari, albanezi, dar și italieni și francezi, am împrumutat tot, creând bucătăria fusion “naturală”, și nu cea ludic-gastronomică, prezentă și în restaurantele de la noi din țară.”

din_culise_5Lucrarea Ghidul Gastronomic al României – Bucătărie tradițională oferă atât neinițiaților în ale bucătăriei, cât și bucătarilor experimentați, o largă varietate de preparate culinare tradiționale, specifice fiecărei zone etnoculturale (Ardeal, Banat, Bucovina, Dobrogea, Maramureș, Moldova, Muntenia, Oltenia), precum și numeroase mâncăruri de post. Descrierea obiceiurilor populare specifice fiecărei regiuni și enumerarea festivalurilor cu accente gastronomice, precum și amintirea produselor alimen-tare tradiționale apropie cititorul de folclorul românesc și îi amintește de viața la țară. Vorbind despre mâncărurile gătite la țară, trebuie spus că oamenii din mediul rural, fără a avea cunoștințe referitoare la dieta ideală sau la necesarul zilnic de calorii, știau totuși să gătească mâncăruri care îmbinau armonios gustul cu echilibrul nutrițional, după care tânjește omul vremurilor noastre. Ghidul gastronomic al României prezintă bucătăria autohtonă ca păstrătoare a tradiției culinare. în încercarea sa de a împăca trecutul cu prezentul, ghidul cuprinde, de asemenea, rețete ale unor mâncăruri ce îmbină elemente ale diferitelor tradiții cu idei noi, pentru a crea produse originale, adaptate nevoilor și gusturilor actuale. Pe parcursul evoluției sale, bucătăria românească a urmat etapele dezvoltării comunității umane autohtone, ea fiind influențată de factori economici, sociali, de climă, relief, de contactul cu alte etnii și culturi, de gradul de civilizație, dar și de gusturile și preferințele românilor. Cu toate acestea, ea reușește să-și păstreze tradiția, gustul mâncărurilor transmițându-se din generație în generație, fără a ignora totuși tendințele noi în gastronomie.

din_culise_6După “Istoria erotică a micului dejun” și “Ghidul vinurilor 2010”, Dan Silviu Boerescu publică Mâncăruri de altădată, vinuri și vechi băuturi românești, în colaborare cu Cătălin Păduraru și Florica Bud. Cartea se recomandă ca Artă culinară tradițională prezentând bucate precum: alivenci, arpagic Istanbul, becatine cu trufe, berbec cu sardele, Bibesco cu piure de castane, borș cu cuiul usei, bujeniță de iepure, buture împărătesc, carne amețită, cârnăciori de raci, chitonag de gutui, clapon umplut, coardă de lamâie, costițe de porc în prapur, dulceață de pătlăgele verzi, epigrame de miel, flori de salcâm coapte, haragnis-balmus, lapte de migdale, lapte zburat, lostriță gătită domnește, muhalebiu, mustalevria, pârjoala negustorului, pelin de mai… adică 679 de rețete de demult, plus 79 de vinuri și alte băuturi vechi, culese din cărți de gastronomie rare și manuscrise unicat.

Articole Recomandate

Despre HORECA

Horeca.ro aduce zilnic în actualitate cele mai importante informaţii din industria ospitalităţii româneşti şi cea internaţională.

© 2015-2022 Horeca Romania. Toate drepturile rezervate.
ISSN 2286-1211 » ISSN-L 2247-8302