Toamna se numără… eşecurile
Am fost la restaurante noi și vechi, necunoscute sau deja celebre, moderne sau încărcate de istorie, cu terase pe trotuare sau grădini amenajate, deci am vizitat toată suita. Experiența asta ne-a lămurit câteva dileme care ne bântuiau de ceva vreme. Și anume restaurantele moderne au mai multă grijă de clienți, decât cele vechi, cu tradiție.
Am găsit și explicația după ce am mers în unele dintre cele mai aclamate restaurante (cele cu multă bere!), care sunt și printre cele mai vechi din București. Aici lume multă, agitație, chelneri exasperați că nu mai fac față comenzilor și, conform legilor nescrise, s-a întâmplat inevitabilul… n-am rezistat prea mult și am plecat repede. Zgomotul – muzică dată la maxim amestecată cu zecile de voci distrate – dorea să dea impresia unui local „mișto”. Aș!… Afară vopsit gardul… Timpul de așteptare în preluarea comenzii imens… 20-30 de minute; pentru un om însetat „detaliul” ăsta e un dezastru. Mâncarea nu foarte bună și monotonă, nu mai vorbim de aspect, dar ce contează dacă vin clienții valuri-valuri. Atitudinea personalului total greșită. Ridică de la masă clienții care abia au primit nota de plată… Bine că nu-i dau afară în șuturi. Neplăcut!
În altă zi, în aceeași zonă centrală a Capitalei am mers într-un local modern cu muzică deosebită și „ascultabilă”, unde am găsit populație pestriță, în sensul bun, adică tineri în vacanță, oameni de afaceri, „cetățeni” care căutau relaxarea, și nu hărmălaia, la un pahar cu răcoritoare sau o ceașcă de cafea, atrași din stradă de atmosfera liniștită din interior. Timpul de servire, adică luat comanda și adus băuturile… 5-10 minute, în funcție de timpul de preparare al produselor pe bază de cafea. Meniul nu foarte stufos, prezentat ca un ziar cu diverse articole întrepătrunse printre preparate (l-am citit capcoadă, foarte educativ). Aperitive bune, desert bun rău, atmosferă să te înțelegi om cu persoană. Plăcut!
După cum am observat, celebru și mult nu înseamnă neapărat bun și de calitate, iar necunoscut și puțin nu este neapărat ceva rău, ba s-a dovedit chiar contrariul!
Nu e treaba noastră că restauratorii n-au ieșit din criză sau nu știu ce să facă… Sincer, credem că s-au obișnuit cu criza, nu-i deranjează… face parte din rutina lor zilnică. În raport cu calitatea serviciilor oferite și respectul față de clienți, restauratorii se află într-o nebuloasă și acolo vor să fie. Gata cu resemnarea! Până la urmă să nu uităm Regula de Aur: EU (clientul) AM AURUL, EU FAC LEGEA!…
