„O farfurie perfectă se naște din disciplină, nu doar din talent!”
Chef Florin Kiss îmbină experiența de Executive Chef cu activitatea de consultant HoReCa și cea de mentor al noii generații de bucătari. Implicat în proiectele WorldSkills România și în pregătirea multor echipe pentru competiții internaționale, Florin Kiss vorbește despre provocările gastronomiei de performanță și importanța formării unor tineri capabili să reprezinte România la cel mai înalt nivel. Un dialog despre talent, rigoare, educație, disciplină și dorința continuă de perfecționare.
Cum a evoluat parcursul dumneavoastră profesional și care au fost cele mai importante etape ale carierei?
Parcursul meu profesional a fost o călătorie lungă, plină de disciplină, sacrificii și o dorință continuă de autodepășire. Am pornit de jos, din bucătăriile locale, învățând bazele riguroase ale meseriei. Primele etape importante au fost legate de asumarea rolurilor de Head Chef și apoi Executive Chef în restaurante de calibru din zona Banatului, unde a trebuit să învăț nu doar să gătesc la un nivel înalt, ci să coordonez echipe și să gestionez bugete. Ulterior, trecerea către competițiile internaționale – cum a fost medalia de argint la Olimpiada Culinară IKA sau participarea la Culinary World Cup – a reprezentat un punct de cotitură. Aceste experiențe mi-au deschis perspectiva globală și m-au propulsat spre zona de consultanță HoReCa și mentorat pentru WorldSkills România, etape care definesc maturitatea carierei mele actuale.
Ați acumulat experiență în bucătării profesionale, consultanță și educație gastronomică. Cum se completează aceste activități și ce v-a învățat fiecare dintre ele?
Aceste trei laturi se hrănesc una pe cealaltă și formează un cerc complet. Lucrul în bucătăriile profesionale mi-a oferit rezistența la stres, tehnica pură și înțelegerea realității dure din spatele ușilor batante. Consultanța m-a învățat eficiență, viziune de business, psihologie și management; acolo nu mai sunt doar cel care gătește, ci cel care rezolvă probleme structurale, financiare și de flux pentru investitori. În cele din urmă, educația gastronomică și mentoratul mă ajută să dau ceva înapoi industriei. Ceea ce testez în bucătărie și ceea ce optimizez în consultanță devine materie primă pentru cursurile mele. Fiecare activitate m-a învățat un lucru esențial: bucătăria te învață să fii modest și să stăpânești tehnica, consultanța îți dezvoltă gândirea strategică, iar activitatea de formator îți cultivă răbdarea și simțul responsabilității față de generațiile viitoare.
Cum a început implicarea dumneavoastră în pregătirea tinerilor bucătari pentru competiții gastronomice?
Totul a pornit dintr-o dorință profundă de a schimba ceva în sistemul de formare din România. După ce am simțit pe pielea mea ce înseamnă rigorile unei competiții internaționale și cât de greu este să fii acolo fără un sistem solid de sprijin în spate, am decis că tinerii care vin din urmă merită o șansă mai bună. Întâlnirea și colaborarea cu WorldSkills România a fost catalizatorul ideal. Am găsit o organizație care împărtășea exact aceeași viziune: promovarea excelenței profesionale la standarde internaționale. Am început ca expert, punându-mi la dispoziție cunoștințele tehnice și experiența pentru a selecta și antrena elevi și tineri bucătari dornici să demonstreze că România are un potențial gastronomic uriaș.
Ce presupune concret pregătirea unui concurent pentru o competiție internațională și care sunt cele mai mari provocări?
Pregătirea este similară cu cea a unui sportiv de performanță. Concret, pornim de la analizarea la sânge a regulamentului competiției (care adesea numără zeci de pagini de criterii tehnice). Urmează designul meniului, calibrarea gustului, stabilirea tehnicilor moderne de gătire și, mai ales, sute de ore de simulări contra cronometru. Concurentul trebuie să învețe managementul perfect al timpului, organizarea impecabilă a bancului de lucru și reducerea la zero a risipei alimentare. Cele mai mari provocări nu sunt neapărat de ordin tehnic, ci psihic. Presiunea timpului, lucrul într-un mediu străin, în fața unor jurați internaționali extrem de severi, pot bloca un tânăr. De aceea, o mare parte din munca mea de antrenor este axată pe mental resilience (rezistență psihică) și controlul emoțiilor.
Vă pregătiți pentru o nouă competiție. Despre ce concurs este vorba și cum decurge pregătirea echipei?
Suntem mândri să anunțăm o mare reușită: formarea echipei regionale GIDE pentru prestigioasa competiție internațională Culinary World Cup din Luxemburg!
Am adunat la un loc oameni talentați din mai multe județe – chefi, bucătari și owneri de restaurante. Chiar dacă pentru mulți este prima interacțiune cu universul competițional, am fost acolo pas cu pas ca să îi învăț, să îi sprijin și să le ghidez pașii.
Prin această inițiativă, vrem să fim o sursă de motivație pentru viitorii noștri colegi de breaslă, demonstrându-le că merită să țintească sus, spre evenimente gastronomice de nivel mondial. Drumul nu este ușor – pregătirea logistică și financiară ne pune la încercare –, dar suntem gata să reprezentăm România cu mândrie!
Cum vă ajută propria experiență competițională în activitatea de mentor și ce lecții încercați să transmiteți tinerilor?
Propria mea experiență este busola mea ca mentor. Când un tânăr concurent simte că cedează din cauza oboselii sau când o tehnică nu îi iese, eu știu exact prin ce trece pentru că am fost acolo, pe acele linii de concurs fierbinți. Această experiență îmi permite să le dau sfaturi extrem de practice – de la cum să-și organizeze ustensilele ca să nu piardă secunde prețioase, până la cum să recupereze o greșeală fără ca juriul să observe panică. Lecția principală pe care încerc să le-o transmit este că o farfurie perfectă se naște din disciplină, nu doar din talent. Le spun mereu: „Curățenia, organizarea și respectul pentru ingredient îți aduc 70% din punctaj. Restul este artă.”
Dincolo de medalii și rezultate, ce câștigă un tânăr bucătar din participarea la competiții internaționale?
Medaliile se pun în vitrină și praful se poate așeza pe ele, dar mentalitatea dobândită rămâne pentru toată viața. Un tânăr care trece printr-o competiție internațională câștigă o încredere uriașă în propriile forțe, o etică a muncii pe care puține bucătării comerciale o pot insufla atât de rapid și o capacitate de adaptare extraordinară. De asemenea, câștigă expunere și networking. Intră în contact cu chefi din toată lumea, vede tehnici noi, echipamente de ultimă generație și tendințe globale. Se întoarce în țară cu un alt statut profesional, fiind mult mai valoros pentru orice angajator sau pentru propriile proiecte viitoare. Devine, practic, un profesionist maturizat precoce.
Cum evaluați nivelul de pregătire al tinerilor care aleg astăzi meseria de bucătar?
Există o dualitate clară. Pe de o parte, văd tineri extrem de pasionați, conectați la social media, care vor să evolueze și sunt fascinați de estetica farfuriilor moderne. Pe de altă parte, nivelul general de pregătire de bază din școli este adesea deficitar. Principalele lacune pe care le observ sunt lipsa cunoștințelor fundamentale: tehnici corecte de tăiere, înțelegerea profundă a reacțiilor termice, managementul costurilor și igiena riguroasă (HACCP). De asemenea, o mare problemă este dorința de a arde etapele. Mulți vor să devină „Chefi” peste noapte, să facă sfere și spume, înainte de a ști cum se face un stoc corect, cum se tranșează corect o piesă de carne sau cum se menține curățenia lună pe bancul de lucru.
Ce ar trebui schimbat în formarea profesională a bucătarilor din România pentru a răspunde mai bine cerințelor industriei HoReCa?
Avem nevoie de o reformă profundă și de o aliniere a curriculei școlare la realitatea din piață. În primul rând, programa educațională trebuie actualizată; nu mai putem preda după manuale vechi de câteva decenii. În al doilea rând, este esențială dotarea laboratoarelor de practică din școli cu echipamente moderne – tehnologia a evoluat enorm în HoReCa. Nu în ultimul rând, parteneriatul dintre școli și mediul privat trebuie să fie real și funcțional, nu doar pe hârtie. Stagiile de practică ale elevilor ar trebui să se desfășoare în bucătării care aplică standarde înalte, sub supravegherea unor mentori remunerați și motivați să-i învețe. Inițiativele de tip WorldSkills ar trebui integrate sau sprijinite la nivel sistemic de către autorități.
Ce obiective și proiecte aveți pentru perioada următoare, atât în activitatea de chef, cât și în cea de formator și mentor?
Pe plan educațional și de mentorat, obiectivul meu principal este să continui extinderea proiectelor alături de WorldSkills România, ducând pregătirea tinerilor la un nivel și mai înalt și securizând noi recunoașteri internaționale pentru țara noastră. Vreau să dezvolt programe de training specifice pentru bucătării pe zona de gastronomie sustenabilă și tehnici avansate. În zona de consultanță, îmi propun să ajut cât mai mulți antreprenori HoReCa să își eficientizeze afacerile, să creeze meniuri memorabile bazate pe concept și să implementeze standarde corecte de lucru. Ca chef, proiectul meu permanent rămâne studiul, perfecționarea și promovarea identității culinare românești adaptate vremurilor noastre.
