Problema…

Concluzie: Ce motivație are un ospătar, care vorbește cinci (5!) limbi străine, să practice această meserie?

Demonstrație (prin metoda reducerii la absurd): PASIUNEA.

Probabil că mulți vor zâmbi (au și de ce). Se vor găsi alții să spună că n-am înțeles nimic… (probabil). Există și categoria (logic!) care va afirma că prima motivație o reprezintă BANII…

Ceea ce trebuie demonstrat este faptul că la întrebarea „Ce a fost mai întâi OUL sau GĂINA?” răspunsul în domeniul nostru de activitate este EDUCAÅ¢IA. Educația în toate sensurile: 7 ani de-acasă, școală de specialitate, bunul simț, nevoia de a fi mai bun decât celălalt. Acest lucru este dovedit cu prisosință de statele care au o industrie a ospitalității dezvoltată, cu un aport procentual semnificativ în PIB.

Totul pe structura unui ADN care înseamnă implicare, dragoste de meserie și perseverență, deci PASIUNE. Găsim aici și satisfacții?

Întrebați și întrebați-vă „DE CE fac meseria asta?”. Dacă răspunsul pleacă doar din creier, s-ar putea să aveți o problemă… pe celelalte sigur le puteți rezolva.

P.S. Axiomă: Dacă îți faci treaba bine, sigur vin și recompensele (banii!), dar exact în
această ordine… E drept că-ți trebuie și un dram de noroc!