Vinul fără alcool, o nouă categorie în creștere
În urma cercetării mele, nu am găsit informații clare care să confirme existența unor crame din România ce produc vinuri fără alcool. Dar, am descoperit câteva inițiative interesante în Republica Moldova, semn că interesul pentru acest segment emergent începe să prindă contur în regiune. Această descoperire m-a impulsionat să scriu acest articol și să aduc în atenție faptul că această tendință are deja baze solide în proximitatea pieței românești.
Casa Petru se remarcă printr-o gamă variată de vinuri fără alcool și include atât soiuri românești precum Fetească Albă și Fetească Neagră, cât și soiuri internaționale precum Cabernet Sauvignon, Merlot, Chardonnay și Pinot Grigio. Aceste vinuri sunt obținute printr-un proces de dezalcoolizare realizat în vid, la temperaturi scăzute, care păstrează aromele și compușii benefici ai vinului, oferind consumatorilor o alternativă autentică la vinul tradițional, fără a compromite experiența gustativă.
Domeniile Cuza, din Republica Moldova, a lansat de asemenea vinuri fără alcool, completând portofoliul său tradițional cu produse adaptate noilor tendințe de consum. Prin utilizarea tehnologiilor moderne de dezalcoolizare, Domeniile Cuza propun vinuri care păstrează caracteristicile soiurilor locale, răspunzând cererii tot mai mari pentru alternative non-alcoolice de calitate.
Într-o industrie unde tradiția și inovația se întâlnesc tot mai des, vinul fără alcool se afirmă ca un segment în plină dezvoltare, beneficiind de reglementări clare și o cerere în continuă creștere. Odată privit cu scepticism, vinul fără alcool este astăzi un subiect serios pentru actorii din industrie, iar creșterea cererii globale, investițiile majore ale grupurilor de lux și noile reglementări europene îl poziționează ca o componentă esențială a pieței viitoare.
O tendință susținută de date
Conform celui mai recent raport IWSR (2024), băuturile fără alcool au înregistrat o creștere globală de 31% între 2020 și 2023. În Europa de Vest, consumul de vin fără alcool a crescut cu peste 20% doar în ultimul an, Germania, Franța și Marea Britanie fiind liderii acestui trend. În Marea Britanie, vânzările au depășit 50 de milioane de lire în 2023, marcând o schimbare semnificativă în comportamentul consumatorilor urbani, informați și selectivi.
Profilul consumatorului s-a transformat radical: nu mai este vorba doar de abstinenți, ci de persoane obișnuite cu consumul de vin, care aleg variante fără alcool din motive sociale, profesionale sau de lifestyle. Datele Nielsen arată că aproximativ unul din trei europeni cu vârste între 25 și 40 de ani preferă opțiunile fără alcool atunci când ies în oraș.
Ce este și ce nu este vinul fără alcool
Este esențial pentru profesioniști să facă o diferență între vinurile cu conținut redus de alcool, obținute prin fermentație controlată sau recoltare timpurie, și vinurile dezalcoolizate, în care alcoolul este îndepărtat ulterior prin tehnologii dedicate. Principalele metode de dezalcoolizare sunt distilarea în vid, care păstrează aromele prin evaporarea alcoolului la temperaturi scăzute (28–40°C), și osmoza inversă, unde vinul este filtrat la rece sub presiune, păstrând compușii aromatici. Aceste tehnologii permit obținerea unui produs cu maximum 0,5% alcool, conform reglementărilor UE, deși păstrarea echilibrului gustativ rămâne o provocare majoră.
Provocări tehnice și comerciale
Alcoolul joacă un rol crucial în textură, greutate și persistență aromatică, iar în absența sa, producătorii recurg la adaosuri de zaharuri (precum must concentrat sau siropuri), taninuri de stejar și extracte botanice sau fructate în microdoze. De asemenea, vinurile fără alcool au o durată de viață mai scurtă, între 12 și 18 luni, necesită condiții de păstrare și transport similare vinurilor tradiționale, sunt scutite de accize, dar impun etichetări specifice precum „vin dezalcoolizat” sau „băutură pe bază de vin”, în funcție de legislația națională.
Un cadru reglementat
Începând cu 2021, Uniunea Europeană permite utilizarea oficială a termenului „dealcoholised wine” pentru produsele cu sub 0,5% alcool. Ulterior, Franța a inclus în 2023 vinul fără alcool în categoria „Vin de France”, iar Italia a recunoscut în 2024 vinurile „dealcolato” și „parzialmente dealcolato”. Tot în anul 2023, WAFA (World Alcohol-Free Awards) a organizat primul concurs internațional dedicat vinurilor fără alcool, iar în 2024 au fost premiate 55 de vinuri. Tot mai multe crame europene investesc în linii dedicate exclusiv vinurilor fără alcool, iar grupurile de lux lansează branduri specializate în această categorie.
Perspective pentru profesioniști
Deși conceptul de terroir este dificil de transpus în lipsa alcoolului, industria începe să observe primele încercări de premiumizare a ofertei. Restaurantele de fine dining și wine barurile includ deja vinuri fără alcool în meniurile de degustare, iar pairingurile nealcoolice devin o temă tot mai prezentă pentru somelieri. Concluzia este clară: vinul fără alcool nu mai reprezintă un trend de nișă, ci o direcție solidă, susținută de tehnologie, reglementare și o profundă schimbare culturală. Profesioniștii care înțeleg procesele de producție, diferențele de stil și potențialul comercial al acestei categorii au un avantaj competitiv cert.
Tendințe și percepții ale consumatorilor români
În România, interesul pentru vinurile fără alcool este în creștere, în special în rândul generațiilor tinere. Conform unui studiu realizat de The M Works și Unlock, consumatorii români acordă tot mai multă atenție sănătății și moderației în consumul de alcool, preferând produse de calitate superioară în contexte sociale relaxate.
Deși nu există date precise privind volumul vinurilor fără alcool vândute pe piața românească, prezența acestor produse în marile lanțuri de retail și pe platformele online indică o cerere în creștere. Pe site-uri precum eMAG și zeroalcool.ro, consumatorii pot găsi o varietate de vinuri fără alcool.
Recomandări pentru HoReCa
Restaurantele și wine barurile care doresc să intre pe segmentul vinurilor fără alcool ar trebui să introducă aceste opțiuni în meniurile de degustare pentru a atrage un public nou sau pentru a fideliza clienții care evită alcoolul fără a compromite experiența gastronomică. Este importantă educarea echipei de servire, astfel încât ospătarii și somelierii să cunoască metodele de producție, diferențele gustative și pairingurile recomandate. De asemenea, colaborarea cu distribuitori specializați, alegerea etichetelor recunoscute internațional (WAFA, IWSC etc.), organizarea de degustări tematice și promovarea activă în online sunt pași esențiali pentru succes.
Concluzie: Vinul fără alcool nu mai este o curiozitate, ci o alegere conștientă, modernă și aflată în plină expansiune.
