Ce faci dacă ești nevoit să închizi restaurantul?

Ce faci dacă ești nevoit să închizi restaurantul?
person Horeca
access_time_filled

restaurantinchisVremurile destul de tulburi, precum și specificul domeniului HoReCa, cu afaceri „nestatornice” din punct de vedere fiscal și juridic, conduc, din nefericire, de multe ori, la închiderea unui local sau a unei unități hoteliere.

Ce poate face un antreprenor, pus în fața tăvălugului de taxe fiscale, al somațiilor creditorilor sau a problemelor de tot felul, existente și nenumărate în industria ospitalității, este complicat de spus, neexistând rețete universal valabile. Cert este că, pus în fața spectrului închiderii afacerii, nu are la îndemână prea multe soluții.

De firmele cu datorii nu se (mai) scapă atât de ușor

Circulă și astăzi legenda potrivit căreia afaceriștii din România pot scăpa cu usurință de plata datoriilor acumulate, profitând de portițele legislative, fără a păți nimic, prin cesionarea de acțiuni sau părți sociale către persoane din afara spațiului comunitar, către oameni fără adăpost sau către firme offshore.

Este doar un mit, bazat pe experiențele întâmplătoare din nebunii ani 90, când acest lucru putea fi posibil, datorită atât carențelor legislative, cât ineficienței organelor fiscale și judiciare.

Astăzi, a „scăpa” de o societate comercială prin cesionarea părților sociale și, astfel, a fi absolvit de orice răspundere este o practică nu doar riscantă, ci, de cele mai multe ori, ineficientă, cu atât mai mult cu cât, încă din 2006 (prin Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței), se atrage răspunderea personală patrimonială a administratorului și tuturor celor care au condus la starea de insolvență, în posibilul caz în care firma intră în faliment.

Declararea insolvenței la cererea debitorului este o altă metodă favorită a unor oameni de afaceri de a încerca eludarea debitelor. Doar că și aici există riscul atragerii răspunderii fostelor organe de conducere, pentru ca toți creditorii să-și recupereze banii.

Atragerea răspunderii, în timpul insolvenței, se poate face în cazul în care administratorul sau orice alte persoane din conducere:

  • a folosit bunurile sau creditele persoanei juridice în folosul propriu sau în cel al unei alte persoane;
  • a făcut acte de comerț în interes personal, sub acoperirea persoanei juridice;
  • a dispus, în interes personal, continuarea unei activități care ducea, în mod vădit, persoana juridică la încetarea de plăți;
  • a ținut o contabilitate fictivă, a făcut să dispară unele documente contabile sau nu a ținut contabilitatea în conformitate cu legea;
  • a deturnat sau a ascuns o parte din activul persoanei juridice ori a mărit în mod fictiv pasivul acesteia;
  • a folosit mijloace ruinătoare pentru a procura persoanei juridice fonduri, în scopul întârzierii încetării de plăți;
  • în luna precedentă încetării plăților, a plătit sau a dispus să se plătească cu preferință unui creditor, în dauna celorlalți creditori.

Societățile pot fi și dizolvate voluntar

Dizolvarea și lichidarea voluntară trebuie solicitată la Oficiul Național al Registrului Comerțului, în urma unei hotărâri a conducerii societății prin care s-a stabilit desființarea acesteia, după care în maxim trei luni firma respectivă este radiată, la finalul parcurgerii etapelor prevăzute de lege. Societățile cu asociat unic, precum și cele în care asociații cad de comun acord cu desființarea firmei nu au nevoie de un lichidator autorizat pentru lichidarea acesteia.

încheierea activității unei societăți presupune, de obicei, înainte de procedurile de dizolvare, lichidare și radiere, achitarea contribuțiilor la bugetul de stat, la bugetul asigurărilor sociale, achitarea impozitelor și taxelor locale, valorificarea imobilizărilor, stocurilor și bunurilor, precum și rambursarea creanțelor neplătite până la acel moment.

Deoarece desființarea unei firme reprezintă o măsură radicală, prin lege s-a creat și posibilitatea suspendării activității pentru o perioadă de maxim trei ani. Potrivit legii, pentru a suspenda activitatea societății, este necesar ca aceasta să înregistreze la Registrul Comerțului cererea de suspendare temporară. Totodată, în acest interval de 3 ani, societatea este obligată să depună semestrial la ANAF declarația de inactivitate.

tavalugtaxehoreca

Insolvabilitatea unei societăți se poate declara de Fisc

în condițiile prevăzute la art. 27 (alin. 2) literele b, c, d, e din Codul de procedura fiscală, administratorul firmei poate să răspundă în solidar pentru obligațiile de plata ale debitorului declarat insolvabil.

De exemplu, administratorul răspunde în solidar cu firma, dacă transferă contracte sau bunuri către o altă companie controlată de el sau de apropiați ai acestuia. în plus, în această situație, răspunderea este impusă în condițiile în care transferul operează fără a exista o plată sau o prestație echivalentă din partea societății cumpărătoare, iar societatea vânzătoare care înstrăinează are obligații fiscale neachitate și este evident că în lipsa activelor nu se va mai putea derula o activitate care să ducă la achitarea debitelor ori nu se va mai putea derula o executare silită din care să se acopere debitele fiscale restante.

Spre deosebire de insolvență, care se stabilește de către instanță și creditorii debitorului, în cazul răspunderii solidare prevăzut în Codul de procedura fiscală, Fiscul poate stabili starea de insolvabilitatea a debitorului în urmă analizei unor documente:

  • documente referitoare la declararea insolvabilității debitorului;
  • acte și fapte din care să rezulte reaua-credință a persoanelor fizice sau juridice a căror răspundere va fi angajată;
  • documente referitoare la istoricul persoanei juridice debitoare: obiect de activitate, modificările actului constitutiv, capital social, majorări de capital, sediul social sau modificări ale acestuia, administratori, acționari, directori, cenzori, hotărâri ale adunării generale a acționarilor și altele;
  • documente referitoare la istoricul codebitorilor;
  • documente privind originea debitelor, respectiv decizii de impunere, rapoarte de inspecție fiscală, evidență pe plătitori, declarații fiscale și altele;

Articol scris de avocat Neacșu Constantin în ediția 79 a revistei Horeca România.

Sursă foto 1: www.fcaccountingservices.com

Sursă foto 2: www.myfaithradio.com

Articole Recomandate

Despre HORECA

Horeca.ro aduce zilnic în actualitate cele mai importante informaţii din industria ospitalităţii româneşti şi cea internaţională.

© 2015-2022 Horeca Romania. Toate drepturile rezervate.
ISSN 2286-1211 » ISSN-L 2247-8302